Preţurile produselor alimentare rămân în continuare foarte mari, chiar dacă şi-au mai încetinit ritmul de creştere

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 ianuarie 2023, 07:20

Preţurile produselor alimentare rămân în continuare foarte mari, chiar dacă şi-au mai încetinit ritmul de creştere şi sunt în uşoară scădere faţă de vârful înregistrat în noiembrie, sunt cu mult mai mari faţă de acum un an.

Pe zahăr plătim cu 62% mai mult, untul e mai scump cu 45%, uleiul cu 37%, la ouă şi cartofi preţul e mai mare cu 35%, iar la lapte, cu 30%. În topul scumpirilor rămân energie electrică, cu 45% mai mult decât anul trecut, gazele naturale cu peste 35% anual şi combustibilii, care au avut un impact în creşterea biletelor la tren şi avion.

Inflaţia anuală raportată decembrie 2022 la decembrie 2021 s-a redus uşor faţă de luna precedentă situându-se la 16,37% de la 16,76% în noiembrie. În ultima lună a anului trecut faţă de cea precedentă, cel mai mult au crescut, în medie, preţurile mărfurilor alimentare cu peste 1,2%, urmate de tarifele serviciilor cu 0,67%, în timp ce preţurile produselor nealimentare au consemnat o uşoară scădere medie, de 0,32%.

Creşteri mai semnificative ale preţurilor s-au înregistrat luna trecută în cazul transportului aerian, cu aproape 14%, al energiei electrice cu aproximativ 4,8%, al ouălor cu peste 6% şi al margarinei cu 3%, Ieftiniri mai relevante au consemnat combustibilii, cu aproape 6,5%, precum şi citricele şi alte fructe meridionale, cu aproximativ 3,2%, dar şi energia termică şi uleiul comestibil au înregistrat reduceri marginale de tarife, situate însă sub un procent.

În topul scumpirilor medii din ultimele 12 luni se află zahărul, cu aproape 63%, energia electrică şi untul, cu creşteri de peste 45%, urmate de mai multe produse care au înregistrat scumpiri între 30 şi 38%, printre care gazele naturale, cartofii, uleiuri comestibil, margarina, ouăle, laptele şi produsele lactate, respectiv, făina.

Ultimele prognoze ale BNR indică o scădere uşoară a inflaţiei în primul trimestru din acest an, tendinţă ce se va accelera ulterior, indicatorul urmând a ajunge sub 10% în trimestrul al 3-lea din 2023. Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că având în vedere această reducere din decembrie a ratei anuale a inflaţiei, o lună în care de obicei se fac multe cheltuieli asociate sărbătorilor de iarnă, s-a creat o oarecare stare de optimism în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a inflaţiei.

Constantin Rudniţchi: Deja s-au creat o serie întreagă de aşteptări, iar aşteptările sunt că inflaţia va continua pe această tendinţă descendentă. Când spunem aşteptări, sigur că ele sunt întărite şi de analizele ştiinţifice, şi aici mă refer la prognozele Băncii Centrale care arată că începând cu trimestrul 1 al acestui an va fi o rată mai mică a inflaţiei. Aici termenii trebuie să-i cumpănim bine, pentru că de fapt nu înseamnă că preţurile neapărat vor scădea, ci creşterile de preţuri vor fi mai mici, va fi o încetinire a creşterii inflaţiei. Spun acest lucru pentru a înţelege că n-o să ne întoarcem la preţurile de dinainte de război, de exemplu, şi o să fie o încetinire a creşterii, deci vor fi creşteri mai mici.

În ciuda aşteptărilor optimiste, evoluţia viitoare a inflaţiei este marcată de multe incertitudini, mai ales în ceea ce priveşte economia globală.

Constantin Rudniţchi: Va trebui să vedem care este reacţia Chinei, ce se întâmplă în economia Chinei, ca să dau un exemplu, pentru că, dacă China va începe să lucreze iarăşi cu motoarele în plin, este o economie care consumă foarte multe materii prime pe plan global, inclusiv ţiţei şi gaze naturale. Şi, atunci, e posibil ca dacă această economie chineză începe să crească cererea de pe piaţa globală, s-ar putea să avem o creştere a preţurilor materiilor prime, ţiţei, gaze naturale şi alimente, şi atunci această creştere de pe piaţa globală ar putea să dinamizeze şi piaţa locală şi să ducă şi aici la o creştere mai accentuată a preţului. Deci depindem în continuare destul de mult de evoluţia economiei globale.

Constantin Rudniţchi spune că majorările salariale din anul trecut nu au ţinut pasul cu inflaţia, însă în 2023 situaţia s-ar putea schimba.

Constantin Rudniţchi: Când ne gândim la rata inflaţiei, ne mai gândim şi la salariile noastre, dacă ele au crescut sau nu în raport de rata inflaţiei şi în multe cazuri sunt creşteri sub rata inflaţiei. La nivel macroeconomic e bine, pentru că nu se intră în acel cerc vicios al acumulării de inflaţie, al alimentării inflaţiei. La nivel personal, sigur că nu e deloc bine, pentru că mulţi dintre români şi-au pierdut din puterea de cumpărare din acest raport, dar acesta a fost anul 2022. Ce va fi în 2023 din acest punct de vedere, vom vedea, pentru că o creştere salarială bugetară cu un 10% ar putea să acopere rata inflaţiei, care ar putea să meargă şi ea spre 9%, dacă lucrurile vor sta normal, dar depinde acum de multele incertitudini din economie.

n ceea ce priveşte evoluţia în continuare a dobânzii cheie stabilită de către BNR, Constantin Rudniţchi precizează că mulţi economişti consideră că s-ar putea ca la şedinţa sa din februarie Consiliul de administraţie al Băncii Centrale să nu mai majoreze rata dobânzii de politică monetară, atât pentru că inflaţia pare a se aşeza pe o traiectorie de scădere, cât şi pentru că dobânzile la credite par să înregistreze o relativă plafonare în ultima perioadă. Totul depinde, însă, mult, de evoluţiile economice şi geopolitice din acest început de an. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)