Johann Strauss (tatăl): „Gândirea mea este melodia”

Publicat de Nicolae Tomescu, 14 martie 2021, 16:17

Johann Strauss / tatăl (14 martie 1804, Viena-25 septembrie 1849, Viena),

cunoscut și drept Johann Baptist Strauss, Johann Strauss Sr., Johann Strauss I,

a fost un compozitor romantic austriac, faimos pentru valsuri și popularizarea acestora (alături de Joseph Lanner), așezând temelia necesară ca fiii lui să asigure continuitatea dinastiei muzicale Strauss…

Dacă tragedia exprimă, prin definiţie, ceea ce am putea numi universul afectivităţii profunde, ei bine, Johann Strauss-tatăl a cunoscut tragedia care i-a lovit familia – mama i-a murit[1] atunci când viitorul compozitor avea șapte ani; peste 5 ani, Franz Borgias Strauss[2] era descoperit, înecat[3], în Dunăre…

Tutorele lui Strauss, pe numele său Anton Müller (croitor de profesie), l-a dat pe minor ca ucenic la legătorul de cărți Johann Lichtscheidl. Strauss și-a terminat ucenicia[4], dar, în același timp, a luat lecții de vioară și violă – cu Johann Polischansky, reușind să-și asigure un loc într-o orchestră locală[5] – pe care a părăsit-o pentru a se alătura popularului cvartet de coarde cunoscut drept „Cvartetul Lanner”[6].

Respectivul cvartet, care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice, s-a extins într-o mică „orchestră”; Strauss a devenit dirijor-adjunct al orchestrei, având menirea să-l ajute pe Lanner cu organizarea concertelor atât de populare pe timpul carnavalului „Fasching”[7] (din 1824), iar Strauss a fost plasat la conducerea celei de-a doua orchestre mai mici, formate drept consecință a succesului „orchestrei-mame”. În 1825, a decis să-și formeze propria trupă și a început să compună muzică (în special muzică de dans) pentru a o interpreta după ce și-a dat seama că era posibil să concureze succesul lui Lanner, pe lângă dorinșa de a pune capăt dificultăților sale financiare. Ne-am fi așteptat ca Lanner să-i fi devenit un rival crâncen, dar „întrecerea„ nu a dus la consecințe pline de ostilitate, întrucât competiția muzicală era productivă în ceea ce privește dezvoltarea valsului, precum și a celorlalte tipuri de muzică de dans din Viena. Curând, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți compozitori de dans din capitala imperiului, pornind într-un turneu (Germania, Olanda, Belgia, Anglia și Scoția) cu orchestra sa. „Povara” dirijoratului și administrarea „Orchestrei Strauss” au fost transmise, în cele din urmă, fiilor săi / până la desființarea ansamblului muzical instrumental ca urmare a deciziei lui Eduard Strauss (în 1901)…

Cea mai cunoscută piesă a lui Johann Strauss-tatăl rămâne „Marșul lui Radetzky” (numit astfel după Josef Radetzky[8]), în timp ce valsul cel mai renumit se intitulează „Lorelei Rhein klänge” op. 154…

https://youtu.be/e8XFqiJasmA

[1] Din cauza frisoanelor…

[2] Părinții lui Strauss au fost Barbara Dollmann (3 decembrie 1770 – 28 august 1811) și Franz Borgias Strauss (10 octombrie 1764 – 5 aprilie 1816); Strauss avea un bunic evreu, Johann Michael Strauss (1720–1800), care s-a convertit la catolicism…

[3] Unii nu exclud ipoteza sinuciderii…

[4] Contrar unei povești spuse, mai târziu, de fiul său (Johann Strauss al III-lea, născut în 1866; pot fi amintite și cele două fiice, Anna/s-a născut în 1829 și Tereza, care a văzut lumina zilei în 1831; cel mai tânăr fiu al său, Ferdinand, născut în 1834, nu a trăit decât zece luni), Johann Strauss-tatăl nu a fugit de ucenicia legătorului de cărți (de fapt, a terminat-o, cu succes, în 1822)… Johann Strauss-tatăl a avut și..

[5] A lui Michael Pamer…

[6] Format din Joseph Lanner, viitorul său rival, deopotrivă din frații Drahanek, Karl și Johann…

[7] Carnavalul romano-catolic „Shrovetide”, sărbătorit în țările vorbitoare de limbă germană. Există numeroase diferențe regionale cu privire la numele, durata și activitățile carnavalului (cunoscut sub numele de „Fasching” în Bavaria și Austria, „Fosnat” în Franconia, „Fasnet” în Swabia, „Fastnacht” în Mainz și împrejurimile sale, „Karneval” în Köln și Renania). Începutul sezonului prealabil este, în general, considerat a fi Epifania (6 ianuarie), dar în Köln, unde festivitățile sunt cele mai elaborate, începutul oficial este marcat în a 11-a zi a celei de-a 11-a luni din an. „Merrymaking” poate începe în ziua de duminică, înainte de Postul Mare, dar declanșarea cu adevărat răsunătoare, asociată „Fasching”-ului, atinge, de obicei, punctul său maxim în zilele care preced miercurea…

[8]  Nobil originar din Boemia, feldmareșal imperial austriac, unul dintre cei mai reputați comandanți militari din prima jumătate a secolului al XIX-lea…