Dosar 10 august/ Ministrul Justiţiei cere IJ verificări în cazul fostei şefe a DIICOT Giorgiana Hosu (surse)

Publicat de , 12 martie 2021, 17:56

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a sesizat, vineri, Inspecţia Judiciară pentru a verifica modul în care fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu a emis ordonanţa de infirmare a deciziei de clasare în dosarul ’10 august’, au precizat, pentru AGERPRES, surse din minister.

Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheţ a respins pe 2 martie cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul ’10 august’.

Potrivit judecătorului, motivele invocate de Giorgiana Hosu în ordonanţa de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei ‘nu îşi găsesc suportul’, iar argumentele persoanelor vătămate nu pot fi analizate în acest cadru procesual.

Magistratul spune că susţinerile fostei şefe a DIICOT în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale sunt neîntemeiate, iar motivele invocate de aceasta vizează chestiuni de ordin procedural şi nu substanţial.

Judecătoarea explică faptul că, în prezenta cauză, ancheta penală a fost iniţiată din oficiu, a doua zi după evenimentele ce au avut loc în data de 10 august 2018, cu ocazia manifestaţiei cunoscute sub denumirea de ‘Mitingul Diasporei’.

Astfel, imediat după aceste evenimente, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, fiind derulate în paralel două anchete penale: una de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General şi cealaltă de către DIICOT. Ulterior, o parte din ancheta desfăşurată de către Secţia Parchetelor Militare a fost declinată şi reunită la ancheta desfăşurată de DIICOT.

Pe de altă parte, magistratul spune că Secţia Parchetelor Militare continuă investigaţiile penale cu privire la actele de violenţă ce au avut loc cu ocazia manifestaţiei ‘Mitingul Diasporei’.

‘Revenind la ancheta penală desfăşurată de DIICOT şi finalizată prin ordonanţa nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluţiei procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secţia Parchetelor Militare (probe câştigate cauzei, urmare a prorogării de competenţă), cât şi de către procurorul DIICOT. Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reţine caracterul neîntemeiat al susţinerilor procurorului ierarhic superior, prin care înţelege să-şi fundamenteze concluzia deficienţei anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecţii la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată şi niciun martor (cu excepţia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranţa, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel)’, se arată în motivarea instanţei.

În primul rând, spune magistratul, prin prorogarea de competenţă ce a avut loc prin reunirea cauzei declinate de Secţia Parchetelor Militare cu cea aflată pe rolul DIICOT, procurorul de caz a avut la dispoziţie un material probator legal administrat de Secţia Parchetelor Militare, pe care l-a procesat în cursul anchetei penale efectuate.

‘În al doilea rând, invocarea de către procurorul ierarhic superior (Giorgiana Hosu, n.r.) a faptului că procurorul de caz nu a readministrat probatoriul administrat în faţa Secţiei Parchetelor Militare, pe lângă faptul că nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă această obligaţie, este o afirmaţie ‘pro causa’, în condiţiile în care urmărirea penală nu este guvernată de principiul nemijlocirii, aşa cum procurorul ierarhic superior a încercat să se subînţeleagă (în motivarea ordonanţei de redeschidere menţionându-se că ‘trebuie căutate, în principal, sursele primare ale probelor, organele judiciare trebuie să ia legătura cu suspectul/inculpatul în mod direct, să asculte nemijlocit martorii, să perceapă direct obiectele ce constituie mijloace materiale de probă, să ia contact cu experţii, în acest fel organul judiciar va putea percepe o serie de aspecte care pot influenţa soluţionarea justă a cauzei’). Principiul nemijlocirii este specific fazei de judecată şi reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO. Dacă legiuitorul ar fi înţeles ca urmărirea penală să se efectueze în mod nemijlocit de către procuror, instituţia prevăzută de dispoziţiile art. 303 C.pr.pen. – care permite procurorului să delege organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuarea de acte de urmărire penală, acte de urmărire penală care, potrivit art. 7 alin. 6 din OUG 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, sunt efectuate în numele acestuia – nu ar mai fi fost reglementată’, se precizează în motivare.

Cât despre motivul invocat de Giorgiana Hosu că suspecţii, adică şefii Jandarmeriei, nu au fost chemaţi la sediul DIICOT în vederea audierii, judecătoarea constată că suspecţii au fost citaţi în vederea audierii la sediul Secţiei Parchetelor Militare, pentru a li se aduce la cunoştinţă calitatea procesuală, ocazie cu care aceştia au uzat de dreptul la tăcere.

Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ’10 august’ şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Decizia trebuia însă aprobată de un judecător, însă Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)