Veneţia efectuează primul test general al noului sistem de baraje mobile anti-inundaţii
Publicat de Andreea Drilea, 10 iulie 2020, 14:53
Oraşul Veneţia a dat startul vineri primului test general al unui nou sistem de baraje mobile, un proiect controversat menit să protejeze fragilul oraş-lagună de inundaţiile grave, relatează agenţia DPA.
Proiectul MOSE, în valoare de 5,5 miliarde de euro, a fost afectat de anchete de corupţie şi a depăşit atât bugetul cât şi termenul de execuţie anunţate iniţial.
Lucrările au debutat în 2003 şi se preconizează că vor fi încheiate în decembrie 2021.
MOSE a fost afectat de ”episoade evidente de corupţie şi ilegalităţi, dar haideţi să ne concentrăm asupra obiectivului: să sperăm cu toţii că funcţionează”, a declarat premierul italian, Giuseppe Conte, care s-a deplasat în Veneţia pentru a asista la test.
Inginerii au construit patru baraje la trei intrări ale lagunei veneţiene, acestea urmând să fie închise ori de câte ori oraşul este ameninţat de inundaţii grave, care ar contribui la creşterea nivelului apelor cu peste 110 centimetri.
Vineri, barajele compuse din 78 de porţi mobile, urmau să fie ridicate simultan, pentru prima dată. ”Să înceapă ridicarea celor patru baraje”, a spus Conte.
Porţile sunt cutii metalice, fixate în balamale la un capăt, care se umplu cu apă când sunt inactive. Ele sunt ridicate prin pomparea aerului comprimat.
Primarul oraşului Veneţia, Luigi Brugnaro, a scris într-un mesaj postat pe Twitter că proiectul MOSE este ”o imensă realizare”, ”rezultat al ingeniozităţii italiene”, în pofida faptului că a fost afectat de întârzieri.
Protecţia în faţa inundaţiilor este esenţială pentru Veneţia, în special după o maree înaltă aproape record, de 187 de centimetri, din noiembrie 2019, care a provocat pagube imense oraşului inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Proiectul MOSE se confruntă, însă, cu numeroase critici. Unele voci pun la îndoială eficacitatea digului, argumentând că această construcţie este predispusă la ruginire şi infiltraţii ale nisipului. Alţi critici afirmă că intruziunea în ecosistemul fragil al lagunei va face mai mult rău decât bine.
Potrivit unui ziar local, La Nuova Venezia, şase dintre cele 78 de porţi mobile ale MOSE nu au funcţionat corespunzător în timpul unui test parţial realizat în urmă cu câteva zile.
Vineri, activiştii care contestă acest proiect, reuniţi în cadrul mişcării ”No MOSE”, au organizat un protest pe circa zece ambarcaţiuni, în apropierea Pieţii San Marco. Conducătorul lor, Tommaso Cacciari, a declarat că digul este ”o insultă” adusă oraşului şi că proiectul este destinat eşecului.
Profesorul Giovanni Cecconi, expert în cadrul Universităţii Ca’ Foscari din Veneţia, care a lucrat la proiectul MOSE, a declarat că acesta va fi util, însă nu reprezintă o soluţie definitivă la problemele oraşului. ”Este o veste bună pentru lume. Veneţia va fi prima lagună care permite pătrunderea apei doar dacă acest lucru este necesar”, a declarat el pentru DPA. ”Dar trebuie deja să ne gândim dincolo de MOSE”, a adăugat specialistul.
Cecconi a precizat că Veneţia se confruntă cu o accelerare a creşterii nivelului apei din cauza schimbărilor climatice. ”Ceea ce obişnuia să crească într-un secol, acum creşte în 25 de ani”, a precizat el.
Inundaţiile repetate din Veneţia de la sfârşitul anului trecut au condus la închiderea temporară a şcolilor şi a activităţilor comerciale, dar şi la un număr record de anulări ale rezervărilor turiştilor. De asemenea, numeroase monumente istorice au fost afectate. Bazilica istorică San Marco va necesita lucrări de restaurare în valoare de milioane de euro după ce a fost inundată, mozaicurile sale delicate din marmură fiind expuse la apa sărată cu efect distrugător, preciza la acea vreme curatorul său. În urma inundaţiilor, oraşul, construit pe un grup de insuliţe în laguna veneţiană cu apă sărată, a înregistrat pierderi de sute de milioane de euro, după cum a afirmat primarul Luigi Brugnaro.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)
