Călător prin județul Vaslui…
Publicat de Iuliana Bubuianu, 25 februarie 2020, 21:35
Inițial[1], erau amenajate câteva chilii în casa[2] filozofului Mihail Ralea… Paraclisul[3] a fost zidit între 1997-1998, biserica mare înălțându-se în perioada 1999-2004… Modernizările[4] lăcașului[5] ridicat în marginea pădurii „Dobrina” nu sunt detectabile decât după ce urci peste 100 de scări; fațade căptușite cu draniță, turle agățate de cerul albastru, perspectiva care te îmbie să arunci ochii de pe șosea (atunci când vii dinspre Iași, Crasna, Huși), toate acestea mi-au inspirat setul de fotografii cu și despre Mănăstirea „Schimbarea la Față”…
©Nicolae Tomescu
Biserica ne poate întări Credința…
Îmi aminteam, încă o dată, viața și opera lui Dimitrie Cantemir /In Memoriam Dimitrie Cantemir/… „Râul cu apă furtunoasă”[6] reflectă, pe muchie de cuțit, diferența între ceva „legendar”[7] și realitatea separării (ironică la adresa contemporanilor cu gând ușor, dacă invoc rolul, mai vechi, de „coloană vertebrală”[8] a Moldovei); pe valea sa, bogată în păşuni, Prutul ajuta la creșterea vestiţilor[9] boi de Fălciu; multă vreme navigabil, vasele de mici dimensiuni ajungeau până mai sus de Huşi, în fostul târguşor Drânceni (acolo este situată, în zilele noastre, comuna Ghermăneşti)…
Am plecat dezamăgit (de ceea ce suportăm fără putere de vindecare), nu grăbit din cauza „duhului feminin de statură uriaşă, capabil să apară pe Prut, din când în când, prevestind/aducând rele”…
[1] A fost inițiată în anul 1996, prin grija PS loachim Băcăuanul… Deasupra ușii de lemn este scris Preasfințitul Ioachim Mareș – numele celui care, prin sârguință, le-a „închinat” oamenilor din Huși Mănăstirea „Schimbarea la Față”… La 6 mai 1996 se instala primul viețuitor, Ieromonahul Timotei Condurache (venit dinspre mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ca preot slujitor al așezământului; mănăstirea le-a primit, apoi, pe maicile de la Techirghiol, de la Pârvești, județul Vaslui plus surorile din lume…
[2] Casa Ralea a intrat în proprietatea publică a Statului român, totodată în administrarea Episcopiei Hușilor – printr-o hotărâre de Guvern, publicată în „Monitorul” Oficial (pe 29 iunie 1995)… În „Casa Ralea” au fost ticluite stăreția, trapeza, bucătăria, chiliile, camera pentru oaspeți…
[3] Pentru efectuarea slujbelor zilnice era improvizat un mic paraclis, într-una din camerele casei scriitorului…
[4] La imobilul vechi (cu ajutorul sponsorilor)…
[5] Având obște de călugărițe…
[6] Ptolemeu, deopotrivă Ammianus Marcellinus au scris despre râul Prut numindu-l „Porata”/„apă furtunoasă” (denumire daco-getică, trecută în pronunţie greacă sau latină)…
[7] Herodot amintea de Prut sub denumirea de „Pyretus”, afirmând că între el şi (actualul) Siret „mai exista un râu mare ce se vărsa în Dunăre”; s-a crezut, multă vreme, că este vorba de o greşală; cercetările geologice, studiul documentelor demonstrau faptul că, până în secolul al XVI-lea, Bârladul se vărsa direct în Dunăre, nicidecum în Siret…
[8] Oamenii stăpâneau pământ care se întindea pe o parte şi alta a râului; putem vorbi despre unele sate împărțite pe ambele maluri; Prutul nu a reprezentat un obstacol, fiind străbătut de nenumărate vaduri; ciobanii din Transilvania, cu turme „iernate” în bălţile din partea de sud a teritoriului dintre Prut şi Nistru, treceau prin vaduri (unii dintre ei chiar s-au statornicit în anumite locuri)…
[9] (Moldova îi exporta până în Germania şi Suedia)…
