Summitul NATO se deschide joi pe fondul tensiunilor puternice cu Rusia (sinteză)
Publicat de Lucian Bălănuţă, 4 septembrie 2014, 09:09
Alianţa Nord-Atlantică va lua măsuri pentru a-şi consolida apărarea la frontiera estică şi îşi va exprima sprijinul pentru Kiev cu ocazia summitului ce începe joi în Ţara Galilor, văzându-se nevoită de criza ucraineană să efectueze cea mai radicală modificare de strategie faţă de Rusia de după încheierea Războiului Rece, scrie agenţia Reuters.
Preşedintele american Barack Obama şi restul conducătorilor NATO care se vor întâlni în staţiunea Celtic Manor din sudul Ţării Galilor vor discuta şi despre modalităţile de combatere a Statului Islamic, gruparea jihadistă ce s-a profilat ca o nouă ameninţare pe flancul sudic al Alianţei.
În contextul în care peste o decadă de operaţiuni de luptă conduse de NATO se apropie de sfârşit în Afganistan la finele acestui an, alianţa militară condusă de SUA cu 28 de state membre îşi reorientează parţial atenţia asupra obiectivului său primordial de a-şi apăra teritoriul. Astfel, liderii NATO vor crea o forţă ‘vârf de lance’ de reacţie rapidă, ce ar urma să includă mai multe mii de trupe în măsură să răspundă unor situaţii de criză în câteva zile, potrivit unor oficiali. [youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=j9MtSQuq-uU[/youtube]
Membrii est-europeni ai NATO, inclusiv Polonia, au făcut apel la detaşarea permanentă a mii de trupe pe teritoriile lor pentru a descuraja orice posibil atac rusesc. Însă Alianţa, prin vocea secretarului său general Anders Fogh Rasmussen, a respins acest scenariu, parţial din cauza costurilor şi parţial pentru că nu vrea să încalce prevederile acordului cu Rusia din 1997 în virtutea căruia NATO s-a angajat să nu staţioneze permanent forţe de luptă semnificative în est.
În schimb, liderii NATO vor fi de acord să poziţioneze preventiv echipament şi provizii, precum combustibil şi muniţie, în ţările est-europene cu baze gata să găzduiască forţa de reacţie rapidă a NATO în caz de nevoie. Cu toate că NATO a subliniat că nu intenţionează să intervină militar în Ucraina, care nu este membră, Alianţa a ales să consolideze apărarea ţărilor est-europene care i s-au alăturat în ultimii 15 ani. Printre altele, ţările baltice se tem că Rusia ar putea folosi acelaşi pretext ca în Crimeea – protejarea populaţiei rusofone – pentru a interveni în teritoriile lor.
Într-un articol de opinie pentru The Times publicat joi, preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron au scris: ‘Ne întâlnim într-un moment în care lumea se confruntă cu multe provocări periculoase şi dinamice. La est, Rusia a călcat în picioare regulile prin anexarea ilegală a Crimeii şi prin trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean ce ameninţă şi subminează suveranitatea unui stat naţional. La sud, există un arc de instabilitate ce se răspândeşte din Nordul Africii şi Sahel spre Orientul Mijlociu’.
Cei care vor să opteze pentru o abordare izolaţionistă pentru astfel de ameninţări ‘nu înţeleg natura securităţii în secolul 21’, au scris ei. ‘Evoluţiile din alte părţi ale lumii, în special în Irak şi Siria, ne ameninţă securitatea acasă’, au explicat cei doi conducători.
Liderii NATO vor discuta despre criza din Ucraina joi cu preşedintele Petro Poroşenko. Ei ar urma să aprobe un pachet de ajutor cu fonduri de aproximativ 12 milioane de euro menite să îmbunătăţească capabilităţile militare ucrainene în domenii precum logistică, capacităţi de comandă şi control şi apărare cibernetică.
În ceea ce-l priveşte, preşedintele rus Vladimir Putin a prezentat miercuri un plan în şapte puncte care, în opinia sa, trebuie să fie baza discuţiilor pentru încetarea conflictului din estul Ucrainei şi care prevede în principal ca guvernul ucrainean să-şi retragă trupele din apropierea oraşelor şi ca separatiştii să oprească contraofensiva lansată cu o săptămână în urmă. Luni, ministrul ucrainean al apărării Valeri Heletei a anunţat pe pagina sa de Facebook că Moscova a ameninţat Kievul, folosind canale neoficiale, cu un atac nuclear dacă acesta va continua să lupte cu separatiştii proruşi din estul ţării. (Agerpres/ FOTO wikipedia.org)
