Scriitorul şi jurnalistul George Stanca a murit la vârsta de 71 de ani
Publicat de , 4 februarie 2019, 17:32 / actualizat: 4 februarie 2019, 20:20
Scriitorul şi jurnalistul George Stanca a murit, astăzi, la vârsta de 71 de ani, din cauza unei maladii cronice, a declarat o sursă apropiată familiei.
Născut pe 7 mai 1947, în Buftea, George Stanca a fost absolventul școlii primare din Giulești-Sârbi / cartier aflat la marginea Bucureștiului (pe atunci, raionul Gheorghe Gheorghiu Dej-București).
În timpul studenției, a fost solistul vocal al formației rock „Odeon”…
Din 1970, a lucrat pe șantierul „Chiajna”, la un depozit legume fructe, ulterior la prefabricate (Vitan-Bârzești și Militari BCA), investiții (IAPI Turism București), sistematizare teritoriu (arhitect-șef al sectorului 6 București), proiectare (inginer principal ICRAL Cotroceni) până la evenimentele din 1989. Cariera literară și artistică evoluase, în paralel, cu cea de inginer…
A debutat (1971), ca publicist, în revista „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu, fiind titularul unei rubrici de muzică pop-rock-ușoară și devenind „comentator muzical” (cum îi plăcea să-și spună). Au urmat „Contemporanul”, „Scînteia Tineretului”, funcția de redactor la „Flacăra” / calitatea de membru fondator, alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran/, șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului „Flacăra” și reporter. A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii / care numea „muzică ușoară” pop-ul, rock-ul și folk-ul. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost cel care i-a descoperit/adus pe Mircea Vintilă, Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora ș.a.. Tot la „Flacăra” și-a găsit și o preocupare „serioasă”, de care s-a îndrăgostit pe viață și pe care nu a părăsit-o până în clipa morții: reportajul…
Doctor în „Istoria Presei” (la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, cu tema „Pamfil Șeicaru, editorialistul politic” (susținerea tezei s-a produs în 14 iulie 2010)…
Ulterior, a lucrat ca jurnalist la publicaţii precum „Jurnalul Naţional”, „Pro Sport”, „Adevărul”, „Formula AS”…
A cochetat și cu televiziunea, a fost lector universitar, deopotrivă membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990)…
În decembrie 2013, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, a fost condamnat la un an cu suspendare pentru pentru plagiat / și-a însușit, în mod ilicit, traducerea romanului „Jurnal” al lui Lev Tolstoi (tradus, de fapt, din limba rusă de Janina Ianoși)…
„(…)Stanca prelua un zvon/ info și-l plasa în supoziție. O fi/n-o fi. Nu era calomnie. Da, la atât zic eu că-i folosesc lecturile și studiile. Da, studii de inginer într-o vreme în care a fi inginer, anii 1980-1990 chiar contau. Conta decența. Știa limba română și avea lecturi din clasici, știa să se oprească din delir (Eminescu-Cioran-Brâncuși-NU Ceaușescu-Văcăroiu-Dăncilă). Omul s-a luptat cu flegmele inșilor de-o generație, care-i știau lecturile, gândirea, decența. S-a luptat un pic cu astea, cu idealurile tinereții lui de om cult. Nu prea mult însă. Știa să scrie scrisori cu dublu înțeles. E zvon? E info? Ce-mi pasă. Mă folosesc de numele tău, vedeto. Prostimea mă citește. (…)Repet, e de lăudat că-n lumea mondenă, a succesului, a cultival dubiul. Sigur, un PR zilnic. Cu fiecare plată a întreținerii, electricității, telefoniei. A băgat dubiul în lumea mondenă. Cine ești tu să-l judeci?” (Eugen Istodor)
(Radio Iaşi/FOTO adevarul.ro)
