IAŞI: Confluențe româno-elene: „Ziua Națională a Greciei – Revoluția”

Publicat de Gabriela Rotaru, 23 martie 2018, 13:45

Sâmbătă, 24 martie 2018, de la ora 16.00, la Sala de lectură (Bd. Ștefan cel Mare, nr. 8-10, Galeriile comerciale), Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” și Comunitatea Elenă Iaşi – Filială a Uniunii Elene din România, organizează manifestarea „Ziua Națională a Greciei – Revoluția”, care se desfășoară în cadrul întâlnirilor Confluențe româno-elene.

Soultana Arvanitaki, profesor la Lectoratul de Studii Moderne Grecești al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași va vorbi despre istoricul Zilei Naționale a Greciei – momentul declanșării semnalului de eliberare și importanța comunității grecești de la Iași de la acea vreme.

Cu aceeași ocazie va avea loc și un scurt program artistic: Adina Alupei, la pian, maestru corepetitor la Opera Națională Iași și soprana Marina Porumb vor interpreta ariile „Dochița” din opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu și „Muzical” din opereta „Valurile Dunării” de George Grigoriu.

Alexandru Ipsilanti Eteristul, nepotul lui Alexandru Vodă Ipsilanti, care era la acea vreme epitropul general al Mișcării ETERIA, a hotărât că a venit momentul ca elenii să lupte pentru eliberarea de sub dominația turcilor. În 1821 declanșează revoluția, împreună cu revoluționarii Batalionului Sacru trece Prutul pe la Sculeni și ajunge la Iași. Batalionul Sacru era alcătuit din mavrofori, profesori şi studenţi ai Academiei Domneşti din Iaşi, tineri greci, plini de entuziasm, dornici să se jertfească pe altarul Patriei. Batalionul Sacru a fost decimat de armatele otomane în bătălia de la Drăgășani. Comandantul Iorgachis Olimpiotul și luptătorii lui, care s-au refugiat la Mănăstirea Secu, au luptat cu dârzenie și, ca să nu cadă în mâinile dușmanului, au aruncat mănăstirea în aer. Astfel a luat sfârșit revolta din Moldova și Țara Românească.

Revoluția nu se termină aici și izbucnește în Grecia la data de 25 martie 1821, în Peloponez, la Mănăstirea „Sfânta Lavră”, fiind condusă de către episcopul Palaion Patron Ghermanos, și s-a extins cu repeziciune în insulele Spetes, Kasos, Idra, Mikonos și Psara, dar și în Grecia Centrală, cuprinzând Tesalia, Macedonia ajungându-se până la cucerirea orașului Tripolis. Luptele desfășurate au permis constituirea primelor senate, în Peloponez și în Grecia Centrală. Acestea au reușit să redacteze prima Constituție. Marile Puteri nu au aprobat Revoluția Elenă, dar în restul Europei mișcarea filoelenă a fost susținută de oamenii de cultură. Luptele au durat 9 ani, iar în 1830, Grecia și-a obținut Independenţa.

Confluențe româno-elene se desfășoară în cadrul proiectului „Viață și spiritualitate” al Bibliotecii Județene.  (Radio Iaşi/ Comunicat Biblioteca Judeteana „Gh. Asachi” Iasi/ FOTO bjiasi.ro)