Stela Popescu, „doamna teatrului de revistă”…

Publicat de Nicolae Tomescu, 21 decembrie 2017, 09:08 / actualizat: 21 decembrie 2017, 11:12

Stela Popescu (21 decembrie 1935/Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia-23 noiembrie 2017, București)

• S-a născut într-o familie de învățători; se spune că prima amintire pe care o avea întipărită în memorie era invadarea Basarabiei; în 1940, tatăl ei, intelectual, deci „dușman de clasă”, „al poporului”, s-a trezit deportat în Siberia, iar mama s-a refugiat, împreună cu fiica sa, în Brașov („Nu prea îmi citea mama poveşti, ea se străduia să-mi dea optimism şi curaj”; „Am avut o mamă extraordinară, colosală. Noi două am trăit vremuri foarte grele şi poate de aceea a fost foarte drastică cu mine. M-a ţinut din frâu şi nu mi-a spus că sunt frumoasă niciodată”)…
• în 1953, susținuse examenul de admitere la facultate, fiind repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki” (la care a renunțat după un an și jumătate, atunci când intra în echipa Teatrului Ministerului de Interne)…
• „Profesorul meu spunea că sunt precipitată și nu știu să vorbesc clar. Apoi am mai făcut doi ani de facultate până să ajung la teatru. Și acum vorbesc tot așa de repede, dar se înțelege” (dintr-un interviu acordat în 2017)…
• în 1956, era admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică; în paralel, continua să susțină spectacole de teatru…
• la terminarea facultății, repartizată la Teatrul din Brașov, a ajuns să susțină 400 de spectacole pe an…
• „Rolul esenţial al teatrului este acela de a-i aduce pe oameni la spectacole, pentru că teatrul este o şcoală”…
• din 1963 până în 1969 a jucat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” („La Teatrul de Revistă există un izvor pe care lumea nu vrea să-l descopere. Şi, culmea, tocmai celor de profesie nu le convine să-l descopere, din cauză că actorul de revistă este mult mai popular decât cel mai bun Hamlet”); în 1969, Stela Popescu părăsea teatrul de revistă și se angaja la Teatrul de Comedie („Râsul e un medicament”)…
• începuse colaborarea cu Radiodifuziunea Română (din 1963)…
• a susținut, profesional, „Revista Românească”, sub condeiul lui Mihai Maximilian – cu care avea să se căsătorească în 1969 („Am fost vulcanică, pasională şi am iubit cu patimă”)…

• totodată, a jucat în celebrul serial „Boema” de la Grădina „Boema”, spectacole cu succes la public („Faptul că publicul mă iubeşte, mă determină ca atunci când intru pe scenă să nu-mi fie teamă…)”
• a evoluat, timp de 24 de ani (1969-1993) la Teatrul de Comedie; a revenit, însă, la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” („Există un soi de reticenţă… La Teatrul de Revistă, limbajul este mai colorat, popular, nu foarte intelectual, special conceput pentru a fi înţeles de către masa largă; se deschide tuturor şi atunci sigur că e uşor dispreţuit. Ce-i şi cu flecuşteţul ăsta de text…”Ei bine, cu flecuşteţul ăsta de text poţi să îndrepţi greşeli, să schimbi mentalităţi, pentru că se face înţeles…”); pe scena acestuia din urmă și pe scena Teatrului de Comedie, Stela Popescu a strălucit în piese precum „Omul care a văzut moartea”, „Mama Boema”, „Boema, slăbiciunea mea” ș.a.; a jucat, 18 ani, în „Preșul” („În cazul meu, meseria i-a făcut pe oameni să creadă că-mi place să mă arăt, dar nu e adevărat. Cel mai mare succes al vieţii mele a fost cu Preşul lui Ion Băieşu, unde eram o servitoare amărâtă, cu mustaţă”), 12 ani în „Pețitoarea”, 10 ani în „Plicul”; a avut șansa să lucreze cu mari regizori – Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu…
• amintesc, deopotrivă, cuplurile memorabile, alături de Ștefan Bănică (1971-1979) și, mai ales, de Alexandru Arșinel („E greu să te îndrăgosteşti de bărbaţii cu care joci, pentru că le vezi şi părţile rele”); până într-un moment, textele scenetelor erau semnate de Mihai Maximilian…

• a reușit să se mențină în topul celor mai iubiți actori ai scenei românești preț de bine de jumătate de veac…
• „Dacă artistul de operă nu este şi actor, e fals. Aşa devine opera falsă. Publicul n-o gustă, dacă omul vine la rampă numai ca să-şi lanseze vocalizele. Totul trebuie să fie la îndemâna oamenilor. Altfel rămâne undeva într-un colţ, ca o gogoaşă de mătase, din care nu mai iese niciodată rodul”…
• în 1958, debuta în cinematografie cu pelicula „Alo? Ați greșit numărul”; a interpretat roluri în peste 25 de filme – printre altele, „Nea Mărin miliardar” (1979), „Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988)…
• în televiziune – de la înființare până în anul de contopire a finitului omenesc cu infinitul dumnezeiesc, jucase în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită din spiritul satiric și contestatar al „Revistei…”, prin textele lui Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octav Sava, Dan Mihăescu („Un om talentat nu se poate pune în valoare dacă nu are un regizor bun”); TVR a propus pieței, suprasaturate de producții îndoielnice, DVD-urile „O stea printre stele” (2006), respectiv „Stela și Arșinel” (ambele reunesc cele mai semnificative apariții TV ale Stelei Popescu); începând cu jumătatea anilor ’90 ai secolului al XX-lea, a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei la posturile TVR, Realitatea, Național TV; a jucat, totodată, în serialul TV „Cuscrele” (2005-2006), în telenovelele „Râzboiul sexelor” (2007-2008), „Regina” (2008-2009), „Aniela” (2009-…)/în rolul „Coanei Chiva”…

• Filmografie
  * Sexy Harem Ada-Kaleh (2001) * A doua cădere a Constantinopolului (1994) * Maria și Mirabela în Tranzistoria (1989) * Figuranții (1987) * În fiecare zi mi-e dor de tine (1988) * Secretul lui Nemesis (1985) * Vara sentimentală (1985) * Galax, omul păpușă (1984) * Un petic de cer (1984) * Zbor periculos (1984) * Căruța cu mere (1983) * Pe malul stâng al Dunării albastre (1983) * Am o idee (1981) * Ana și hoțul (1981) * Grăbește-te încet (1981) * Nea Mărin miliardar (1979) * Drumuri în cumpănă (1978) * Tufa de Veneția (1977) * Ultima noapte a singurătății (1976) * Elixirul tinereții (1975) * Despre o anumită fericire (1973) * Dimitrie Cantemir (1973) * Astă-seară dansăm în familie (1972) * Recomandări (1971) (TV) * Pantoful Cenușăresei (1969) * Vin cicliștii (1968) * Faust XX (1966) * Sărutul (1965) * Omul de lângă tine (1961) * Alo? Ați greșit numărul (1958)…

https://youtu.be/ilLAOVlFKx8

• Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” (1963-1969 și 1993-…)

* Aplauze, Aplauze (2010) * Revista revistelor * Omul care a văzut moartea * Te aștept diseară pe Lipscani * Nevestele vesele… la Boema (1979) * Boema, slăbiciunea mea (1980) * În grădina bucuriilor (1975) * Constelația Boema (1984) * Boema, bucuria mea (1985) * Stela, stelele și Boema (1987) * Buna seara, Boema (1989) Teatrul de comedie (1969-1993)* Dispariția lui Galy (Brecht) * Un om egal un om (Brecht) * Mutter Courage (Brecht) * Mandragora (Machiaveli) * Steaua fără nume (Mihail Sebastian) * Preșul (Ion Băiesu) * Pețitoarea (Thornton)* Plicul (Rebreanu)* Trei surori (Cehov) * Marele feudal (Al. Mirodan) * Curcanul * Turnul de fildeș –  „Premiul pe țară pentru cel mai bun rol secundar” * Sfăntul Mitică Blajinul (Aurel Baranga) * Capcană pentru un bărbat singur (Neil Simon) Opera Comică pentru Copii* Piatra din casă * Cântăreț * Chirița… („Am admirat-o pe Chiriţa întotdeauna şi nu consider nici pe departe că era o înapoiată, ci un om de viitor. Era o femeie care, după părerea mea, anticipa egalitatea cu bărbatul, voia să fie la modă şi preconiza o civilizaţie în devenire. Părea ridicolă pentru că era din provincie şi pentru că piesa s-a scris într-o perioadă în care tot ce venea de afară era luat peste picior şi socotit extravagant. Nu era nevoie ca ea să fie o femeie grasă şi un jandarm. De ce să fie jandarm? O femeie cu autoritate, asta da; dar de ce-ar fi asta ridicol? A, că vine Leonaş, care are 20 de ani şi ea are 50-60 de ani, e altceva; aici este ridicolul, situaţia comică”)…

• Teatrul Radiofonic

* Agachi * Flutur * Avarul * Burghezul gentilom * Cafeneaua cea mică * Catrina din Heilbrunn * Caviar, vodka și bye bye * Cinci cânticele * Coana Chirița cântăreță * Dimineața pierdută * Din nou… Caragiale * Divanul Persian * Doamna ministru * Fata cinstită * Ferma de struți * Filantropul actor * Franțuzitele și un poet romantic * Gaițele (varianta 1964) * Gaițele (varianta 2002) * Hangița * Hades în război * Încurcă lume * Leac pentru chelie * Mănăstirea din Parma * Mizantropul * Nunta lui Figaro * O viață pe roată * Rinocerii * Sânziana și Pepelea * Stăpânul tăcerii * Suflete moarte * Trenurile mele * Un cuib de nobili…

*

„România e blestemată de Dumnezeu să fie veşnic nefericită pentru că are speranţe mai mari decât ar trebui. E ca o femeie frumoasă care vrea să fie cea mai frumoasă din lume şi nu poate, pentru că în jurul ei sunt multe femei şi mai frumoase şi nu poate să accepte”…

Președintele României (Ion Iliescu) i-a conferit, la 7 februarie 2004, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. În data de 10 septembrie 2013, Regele Mihai (prin fiica sa, principesa Margareta) i-a conferit Decorația Regală „Nihil Sine Deo”, într-o ceremonie care a avut loc la Catelul Peleș. În 21 decembrie 2015, atunci când artista împlinea vârsta de 80 de ani, președintele României (Klaus Werner Iohannis) a decorat-o cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler, pentru dragostea și talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale. La 9 iunie 2016, președintele Republicii Moldova (Nicolae Timofti) i-a conferit titlul onorific „Artist al Poporului” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea artei teatrale și cinematografice, pentru succese remarcabile în activitatea de creație și contribuție substanțială la dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova…

*

„Există, cred eu, un drum al vieţii pe care ţi-l scrii, îl faci, dar parcă şi se hotărăşte dinainte. Un soi de… destin, e cel mai bine spus!”