Viitorul Memoriei, platforma transnaţională pentru comemorarea Holocaustului prin artă şi media în România şi Republica Moldova debutează la Iaşi pe 27 iunie!

Publicat de Gabriela Rotaru, 20 iunie 2017, 12:40

Viitorul Memoriei, proiect al cărui itinerariu a inclus până acum oraşele Bucureşti, Oradea şi Cluj va fi lansat la Iaşi în date care coincid cu zilele pogromului de la Iaşi, inceput din ordinul Mareşalului Antonescu pe 27 iunie 1941. În acele zile, aproximativ 13.000 de evrei au fost omorâţi pe străzile oraşului, în trenurile morţii şi în lagărul de la Calăraşi.

„Misiunea acestui proiect este de a face cunoscut publicului trecutul țărilor implicate și trecutul fiecărui oraș, reactivând memorii prin intermediul artei contemporane și media, legând trecutul de prezent, documentând mărturiile ultimilor supravieţuitori, personalizând istoria prin istorii orale, creând legături între oameni și deschizând spațiile publice spre dezbatere și înțelegere reciprocă. Proiectul funcționează, de asemenea, ca model pentru dezvoltarea unei conştiinţe mai profunde prin acțiune, opunându-se astfel creșterii naționalismului, antisemitismului și urii etnice.” declară Olga Ștefan, curator şi inițiatoare a proiectului.

Din program vor face parte numeroase manifestări, din care amintim:

• Institutul Francez din Iaşi, în perioada 27 iunie-10 iulie poate fi vizitată expoziţia „Iaşi, Zile Negre”, care include:
– o serie de zece desene şi cărţi de artist cu poeziile lui Benjamin Fondane, create de Samy Briss (n.1930 România, trăieşte în Franţa),
– o arhivă bogată de cărţi, texte şi material documentar cu mărturii despre perioada războiului şi pogromului de la Iaşi din 27-30 iunie, 1941, unele ne-circulate anterior,
– trei filme: „Fragmente dintr-o viaţă”, „Iluziile Mele” şi „Daniel Spoerri: Wild Child of Jassy”. Aceste filme sunt disponibile ca instrumente pedagogice pentru profesori şi persoane interesate să organizeze proiecţii educaţionale, pentru conştientizarea publicului despre trecutul ţării şi oraşului, prin istorii personale ale supravieţuitorilor.

• Institutul Francez, 27 iunie, în timpul vernisajului expoziţiei, de la ora 18:00, va avea loc recitalul de pian Sonata nr. 2, de Anatol Vieru, interpretată de Laura Turtă.

• Teatru Fix, 28 şi 29 iunie, la ora 17:00 va avea loc un performance interactiv, „Din aproape în aproape – jocul istoriilor similare”, de Katia Pascariu şi Ioana Florea, la care vă invităm să vă înscrieţi până pe 26 iunie ora 20:00, printr-un email la adresa thefutureofmemory@gmail.com.

• Teatru Fix, 28 şi 29 iunie, între orele 18:00 şi 21:00 vor avea loc proiecţii de filme, multe din ele în premieră în România şi la Iaşi

– Jeno Janovics, Un Pathe Maghiar, de Bálint Zágoni (Romania/Ungaria, 2011), 62 min, documentar, în ungureşte cu subtitrări în româneşte , în premieră la Iași
– Natan, de Paul Duane/David Cairns (Marea Britanie, 2013), 66 min, documentar, în engleză, în premieră în România
– Valea Plângerii, de Mihai Andrei Leaha, Andrei Crişan, Iulia Hossu (România, 2013), 56 min, documentar, în româneşte cu subtitrări în engleză
– Fiul lui Saul, de Laszlo Nemes (Ungaria, 2015), 107 min, dramă, în ungureşte cu subtitrări în engleză
– Inimi Cicatrizate, de Radu Jude (România, 2016), 141 min, dramă, în româneşte.

• Institutul Francez, 30 iunie – vor fi proiectate trei filme, toate în premieră în România:
– Mamaliga Blues, de Cassio Tolpolar, (Brazilia, 2014), 56 min, documentar, în engleză
– Das Kind, de Yonathan Levy (Franta, 2010), 93 min, documentar, în română, franceză, germană, cu subtitrare în română
– Transnistria: The Hell, de Zoltan Terner (Israel, 1996), 41 min, documentar, cu subtitrare în română şi engleză

Intrarea publicului este liberă la toate evenimentele.

Despre artişti, lucrări şi proiecte

Seria „Iaşi, Zile Negre”
A fost începută în 1948 de Samy Briss, în timpul Tribunalelor Poporului Roman unde legionarii, susţinătorii regimului antonescian şi alţi criminali de război au fost judecaţi sub noul guvern postbelic condus de Petru Groza. Seria a fost continuată mai târziu, în anii ’50, cu lucrări despre pogromul de la Iaşi. Deşi artistul nu a trecut prin pogrom, imaginile terifiante pe care le interpretează artistic i-au fost transmise prin istorii personale de către membrii familiei sau au fost văzute în fotografii ce au circulat în primii ani de după război – fotografii care apoi, începând cu regimul lui Gheorghiu-Dej, au fost cenzurate. Această serie a fost arătată în întregime pentru prima oară în cadrul expoziţiei „Fragmente dintr-o viaţa” de la Iaşi din 2016 şi de la Zurich din 2017.

Filmul „Iluziile Mele”, 2017
Poveştile personale ale rezidenţilor căminului Moses Rosen ne poartă prin zonele şi spaţiile din cartierul evreiesc al Bucureştiului, prin locurile unde au avut loc episoadele de violenţă antisemită în timpul pogromului din 1941, pe la casele unde au trăit povestitorii filmului şi la clădiri importante pentru viaţa comunităţii evreieşti. Aflăm despre condiţiile în care trăiau evreii din Bucureşti în timpul războiului, despre impactul legilor rasiale asupra situaţiei şi vieţii lor de zi cu zi și identitatea evreiască de după război.
Concept: Olga Stefan în colaborare cu Vârsta4 şi Ileana Gabriela Szasz, montaj Ileana Gabriela Szasz, imagine Romulus Balasz și Miklos Klaus Rozsa, interviuri David Schwartz şi Olga Stefan

Video „Fragmente dintr-o viaţă”, 2016
Film de Olga Ștefan, imagine Miklos Klaus Rosza, montaj Gabi Basalici – o lucrare video ce combină discuţii intime de familie între Olga Ştefan şi bunica ei, Sorana Ursu (care are acum 92 de ani) cu materiale de arhivă, fotografii şi alte imagini din trecut sau din prezent, realizând un amestec de amintiri şi impresii care ilustrează şi contrazic deopotrivă faptele istorice.

„Daniel Spoerri: Copilul sălbatic al Iaşului”, 2016
Filmul îl infăţisează pe artist încercând să-și amintească călătoria sa din 2010 în România în căutarea urmelor tatălui său și dezamăgirea față de țara pe care a găsit-o. Daniel discută de asemenea chestiuni existențiale precum viața și moartea, apartenența și lipsa de „acasă”, precum și despre rolul jucat de artă atunci când nimic nu are sens sau în faţa neantului.
Concept şi interviu: Olga Stefan, imagine Adi Bulboaca

Anatol Vieru (n. 8 iunie 1926, Iași – d. 8 octombrie 1998, București)
A fost un compozitor român de origine evreiască, pedagog și teoretician al muzicii românești clasice a secolului al XX-lea. Dintre numeroasele lui compoziţii, două simfonii sunt dedicate Holocaustului, inclusiv „Memorial” şi „Oda Tăcerii” care reflectă experienţele lui personale în timpul pogromului de la Iaşi. Mărturia fratelui său, filozoful Sorin Vieru, despre aceste momente şi experienţe este de asemenea inclusă în arhiva din expoziţia noastră.

Ioana-Laura Turtă (n. Botoșani, 1987)
Absolventă a studiilor de licență și masterat în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Iași, secția de Interpretare Muzicală pe specializarea pian. În prezent este doctorandă și Asistentă Universitară în cadrul aceleiași universități, cu o temă de cercetare axată pe lucrările pentru două piane din secolul al XX-lea. În perioada 2010-2015, a susținut recitaluri în diverse locații din Iași și a fost maestru-corepetitor al Operei Naționale Române Iași.

Din aproape în aproape – jocul istoriilor similare
Katia Pascariu și Ioana Florea vă propun un joc în care realitatea se intersectează cu imaginația, un joc despre memorie și uitare, un joc performativ al memoriei colective. Cât de ușor ne e să distingem între trecut, prezent şi viitor? Cât de multe dintre istoriile Iaşiului le cunoaștem? Câte poveşti de migraţie știm? Cât de multe diferențe și asemănări sunt între „noi” şi „ceilalţi”? Din aproape în aproape este un joc de tip „boardgame” și se poate juca în 5-12 persoane, inspirat din jocul „Dixit” și creat special pentru a stimula comunicarea deschisă şi împărtăşirea de poveşti şi sentimente.

Programul întregii platforme: www.thefutureofmemory.ro
Proiect co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Teatru Fix, Institutul Francez Iaşi, Macaz, Cinemateca Romană, Căminul Moses Rosen, CSIER, Teatrul Evreiesc de Stat, Fundaţia Tranzit, Oberliht, Teatrul Spălătoria, Festival de Film Moldox, Kedem, Asociația Culturală MOSKVA, Asociația Culturală ARS NOBILIS, Asociaţia Centrul Multimedia Studio Act, Departamentul de Arte Vizuale al Facultății de Arte/Universitatea din Oradea, Asociaţia Tikvah, Fundația Hedda Sterne, Institutul Goethe Bucureşti şi Centrul Goethe Cluj, Institutul Cultural Român.