Un nou volum semnat de Alina Mungiu-Pippidi (la Polirom): În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte ţări de corupţie?

Publicat de Nicolae Tomescu, 1 octombrie 2017, 17:59

„Una dintre cele mai importante cărți scrise vreodată despre principala provocare pentru guvernarea timpurilor noastre.” (Larry Diamond, Stanford University)

• „Mungiu-Pippidi reușește să mute dezbaterea dincolo de locurile comune ale luptei împotriva corupției, aducînd un argument puternic în favoarea perceperii bunei guvernări din perspectiva societății civile și a universalismului etic.” (Susan Rose-Ackerman, Yale University)

Noul volum semnat de Alina Mungiu-Pippidi, În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte ţări de corupţie?, în traducerea Ioanei Aneci, este disponibil în librăriile din ţară, dar şi pe www.polirom.ro/în curînd şi în ediţie electronică.

De ce unele societăţi reuşesc să controleze corupţia în aşa măsură încît aceasta se manifestă doar ocazional, pe cînd alte societăţi rămîn sistematic corupte? Cartea de faţă, a cărei versiune originală a apărut la Cambridge University Press în 2015, analizează felul în care evoluează societăţile pînă la punctul în care integritatea devine regula şi corupţia devine excepţia în gestionarea afacerilor publice şi alocarea resurselor publice.

Principala întrebare pe care o pune este: care sînt lecţiile de învăţat din experienţele istorice şi din cele contemporane privind dezvoltarea controlului corupţiei care pot ajuta societăţile să iniţieze şi să accelereze acest proces?

„O contribuție unică în încercarea de a lega teoria de practică.” (Robert Klitgaard, Claremont Graduate University)

Care este marea provocare a guvernelor democratice la ora actuală, dar şi alte cîteva teme cuprinse în volum: Cum să înţelegem controlul corupţiei • Cum devii Danemarca: încercări istorice de a controla corupţia • Factori structurali şi umani: cauzele corupţiei • Ce învăţăm din cazurile contemporane de succes? • Capacitatea naţională de acţiune colectivă • Factorul internaţional şi impactul său anticorupţie • Ce e de făcut?

Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi, este o personalitate academică recunoscută peste hotare, cu peste 2.000 de citări academice, dar şi activist din anul 1989 al societăţii civile din România, iniţiatoare a Contractului cu România şi a Contractului cu Clasa Politică (1996), lider al Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004) şi fondatoare a României Curate (2010). În paralel, a dezvoltat o carieră academică, fiind în prezent profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, unde conduce ERCAS, centru de cercetare dedicat bunei guvernări (www.againstcorruption.eu), fiind frecvent invitată să conferenţieze la universităţi ca Harvard, Oxford, Stanford şi LSE. Este preşedinte fondator al Societăţii Academice din Romania şi consultant pentru mai multe instituţii şi guverne europene (Olanda, Suedia, Austria), precum şi pentru Banca Mondială, NATO şi FMI. Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără: A Tale of Two Villages (CEU Press, 2010), Ottomans into Europeans (cu Wim van Meurs, Columbia University Press, 2010) şi Românii după ’89 (Editura Humanitas, 1995). La Editura Polirom au apărut, între altele: Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti (1998), Introducere în politologie. Manual opţional pentru liceu (2000), Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român (cu Gerard Althabe, 2002), De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014) şi Tranziţia. Primii 25 de ani (cu Vartan Arachelian, 2014). În 2006 i-a fost republicată la Cartea Romanească Evangheliştii (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993), piesă care a marcat separarea taberelor între secularişti şi fundamentalişti ortodocşi. Alina Mungiu-Pippidi a realizat şi filme documentare, A Tale of Two Villages, istoria Nucşoarei şi a Scorniceştiului, fiind difuzată de BBC în anul 2003, iar Where Europe Ends, la TVR în 2010.