Ascultă Radio România Iași Live

(EXCLUSIV/ INTERVIU) Andreea Lavinia Rădulescu, pe lista celor 100 de candidați selecționați pentru o misiune pe Marte: „Este o călătorie doar cu bilet dus…sper să pot să reprezint țara noastră ca româncă ajunsă pe Marte”

(EXCLUSIV/ INTERVIU) Andreea Lavinia Rădulescu, pe lista celor 100 de candidați selecționați pentru o misiune pe Marte: „Este o călătorie doar cu bilet dus…sper să pot să reprezint țara noastră ca româncă ajunsă pe Marte”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 19 februarie 2015, 17:46

Lista cu numele celor 100 de persoane care au rămas în competiția MARS ONE a fost dată publicității la începutul lunii februarie. Este vorba despre un proiect care are scop trimiterea pe planeta Marte a unui echipaj alcătuit din patru persoane. De aici selectarea candidaților care, inițial au fost în număr de peste 200 de mii. Acum, în lista scurtă se regăsește și Andreea Lavinia Rădulescu, o româncă stabilită la Toronto și cu cetățenie canadiană. Andreea este invitata acestei ediții cu răspunsuri în exclusivitate pentru Radio Iași și pentru ascultătorii emisiunii Orizont Deschis.

Horia Daraban: Bună ziua Andreea, îți mulțumim că ai acceptat invitația dialogului!

Andreea Lavinia Rădulescu: Bună ziua, cu mare plăcere!

Horia Daraban: De ce vrei să ajungi pe Marte?

Andreea Lavinia Rădulescu: Aș vrea să plec pe Marte pentru că vreau să iau parte la istoria și viitorul omenirii. Mi-ar plăcea tare mult să fac parte din echipa care va construi fundația unei noi civilizații pe o planetă nouă. În opinia mea, asta este doar o chestiune de timp până când omenirea va trebui să-și găsească un nou habitat, pe o nouă planetă, iar această misiune reprezintă o oportunitate perfectă, cred eu.

Horia Daraban: Povestește-ne despre procesul de selecție în această competiție. Ce teste a trebuit să dai în diferite faze ale selecției?

Andreea Lavinia Rădulescu: Prima etapă a constat în a crea un videoclip care se regăsește și online pe mars-one.com în care a trebuit să ne descriem pe noi înșine și să descriem ce ne motivează și de ce vrem să mergem pe Marte. De asemenea, a trebuit să trimitem cv-ul nostru, iar etapa a doua a constat într-un examen medical și un interviu pentru evaluare de cunoștințe tehnice și, de asemenea, evaluare psihologică. Etapa a treia, în care suntem acum, va consta într-un alt interviu și ne vor aranja în grupuri și ne vor expune la diferite probe ca să vadă cum funcționăm ca o echipă. Încă nu am primit detalii exacte în această privință.

IMG_0138

Horia Daraban: Legat de călătoria spre Marte, este una doar cu bilet dus?

Andreea Lavinia Rădulescu: Da.

Horia Daraban: Multora le-ar da de gândit acest aspect. Ce te determină să continui?

Andreea Lavinia Rădulescu: Este într-adevăr doar dus, dar pe mine mă motivează nu numai aspectul umanității și oportunitatea fundației unei noi civilizații, ci, mai mult, mă fascinează aspectul tehnologic și faptul că dacă proiectul reușește va deschide noi oportunități pentru explorarea spațiului.

Horia Daraban: Care crezi că sunt sau vor fi principalele dificultăți, provocări ale acestei misiuni? Sunt chestiuni de ordin tehnologic, ceea ce spuneai tu, sau cele de ordin social, psihologic?

Andreea Lavinia Rădulescu: Dificultăți și riscuri vor exista din toate punctele de vedere, atât tehnologic, cât și psihologic. Din punct de vedere psihologic, cei care vor pleca pe Marte vor trebui să se obișnuiască cu singurătatea și cu faptul că nu este cale de întoarcere; pentru că, pentru început, vor fi numai patru oameni. Iar din punct de vedere tehnologic, riscurile sunt destule și în drum către, cât și pe Marte, când vom ajunge. Câteva exemple ar radiațiile și granulele de nisip foarte minuscule care pot ataca și distruge echipamentul.

Horia Daraban: Iar din punct de vedere social, psihologic, spuneai tu că este vorba de singurătate. Dincolo de aceasta?

Andreea Lavinia Rădulescu: Din punct de vedere social, având în vedere că vom fi numai patru, trebuie să ne obișnuim unul cu altul și să funcționăm ca o echipă eficientă. Cred că și acest aspect va fi destul de dificil.

Horia Daraban: Ce crezi că va aprecia juriul, cei care vor face selecția? Ce calități trebuie să aibă cei care vor ajunge pe Marte?

Andreea Lavinia Rădulescu: Cred că se uită atât la calitatea psihologică, să fie cât mai tare de caracter și cât mai stabil din punct de vedere psihologic, dar și la capacitatea de a lucra în echipă. E vorba de pregătirea pe care o au , dar și de antrenamentul la care vom fi supuși.

Horia Daraban: Spuneai în videoclipul de prezentare că te caracterizează umorul încărcat puțin de sarcasm. Cât de important va fi umorul într-o astfel de expediție care, cu siguranță, nu este ușoară?

Andreea Lavinia Rădulescu: Cred că va fi destul de important. Este important, în primul rând, pentru moralul echipei și va deveni din ce în ce mai important cu cât ne mai mult pe noua planetă.

Horia Daraban: În opinia ta, pasul ce va fi făcut de om pe Marte va fi mai important decât ajungerea omului pe Lună?

Andreea Lavinia Rădulescu: Nu aș considera pasul făcut pe Lună ca fiind mai puțin important. Eu văd problema ca omul pe Marte fiind pasul următor și cel logic în urma pasului făcut pe Lună. Este într-adevăr o provocare pentru umanitate, atât din punct de vedere tehnologic cât și psihologic, dar nu imposibil.

https://www.youtube.com/watch?v=vSYrHpAqFrk

Horia Daraban: Ai fost într-un stagiu de pregătire și la NASA. Despre ce este vorba?

Andreea Lavinia Rădulescu: Într-adevăr, era în cadrul Masteratului de Științe Spațiale pe care l-am urmat în Franța. Am fost pentru câteva luni la NASA, mai exact în California, la Departamentul de robotică.

Horia Daraban: Ai și un certificat de pilotaj. Ține de pasiunile tale. Cum de ai ajuns la această pasiune?

Andreea Lavinia Rădulescu: Povestea este foarte scurtă. Eu întotdeauna am fost foarte pasionată de tot ce ține de spațiu și de pilotaj. Și aici am avut oportunitatea să-mi iau licența.

Horia Daraban: Aceste perfecționări te pot ajuta în misiunea pe care vrei să o urmezi, cea legată de Marte? Crezi că vor aprecia cei din juriu?

Andreea Lavinia Rădulescu: Probabil, dar mai mult decât atât, cred că este mai ușor să percepi care este dificultatea proiectului și riscurile acestei misiuni.

Horia Daraban: Ce vei spune când vei păși prima dată pe solul marțian?

Andreea Lavinia Rădulescu: Încă nu știu, dar, probabil că voi spune ”În sfârșit, am ajuns!”.

Horia Daraban: Vorbim și despre rădăcinile tale. Numele tău este Andreea Lavinia Rădulescu, un nume românesc, vorbești românește. Cum ai ajuns în Canada?

Andreea Lavinia Rădulescu: Da, sunt născută în România, la Timișoara și am venit în Canada, la facultate. Am terminat aici Facultatea de Matematică și Calculatoare. Mai apoi, am plecat în Franța pentru un masterat în științe spațiale și, apoi, m-am reîntors în Canada și, momentan, lucrez ca analist IT.

Horia Daraban: Când ai ajuns prima dată în Canada?

Andreea Lavinia Rădulescu: În 1999.

Horia Daraban: Mai ai de gând să te întorci în țară?

Andreea Lavinia Rădulescu: Încerc să vizitez țara o dată pe an. Toată familia mea este încă în România. Am un frate în Statele Unite ale Americii, dar, în rest, toată familia este în țară.

Horia Daraban: Când ai vizitat ultima dată țara?

Andreea Lavinia Rădulescu: Anul trecut, de Crăciun.

Horia Daraban: Cum ți se pare România, de la o vizită la alta? Ce schimbări ies în evidență, având în vedere că viața ți-o duci în Canada?

Andreea Lavinia Rădulescu: Când vizitezi cred că este altceva decât să trăiești acolo. Întotdeauna când mă uit în jur, mă uit la oamenii tineri și mă gândesc că poate că nu au toate oportunitățile pe care le-am avut eu, de exemplu, ca să iau licența de pilotaj sau ca să mă expun la tot felul de oportunități. Cred că, acasă, acest lucru este mai greu.

https://www.youtube.com/watch?v=sj1C14nJ85A

Horia Daraban: Pentru cineva ca tine care a studiat în străinătate și care lucrează peste hotare. Ce sfaturi ai putea da celor tineri care, poate la un moment dat, se pot întâlni cu această experiență a studiului, a lucrului în străinătate?

Andreea Lavinia Rădulescu: Să nu le fie frică să ia riscuri cât mai mari și, dacă vor să lucreze, este ok.

Horia Daraban: La finalul interviului nostru, Andreea, un gând pentru ascultătorii Radio Iași și care sunt alături de noi.

Andreea Lavinia Rădulescu: Un gând, vă mulțumesc frumos pentru tot suportul pe care mi l-ați acordat și sper să pot să reprezint țara noastră ca o româncă ajunsă pe Marte.


Un interviu realizat de Horia Daraban

(FOTO arhivă personală Anderea Lavinia Rădulescu , mesaj video Andreea Lavinia Rădulescu)

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director BRIO, despre reformarea admiterii la liceu: Sistemul de educație național ar trebui să egalizeze șansele copiilor, nu să lucreze doar cu vârfuri. Încă evaluăm cunoștințe și șabloane la examenele naționale. Cum anume decid că un copil care a luat 9,50 la română și 9,30 la matematică e bun pentru profilul Științe?
Life luni, 14 septembrie 2026, 13:24

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director BRIO, despre reformarea admiterii la liceu: Sistemul de educație național ar trebui să egalizeze șansele copiilor, nu să lucreze doar cu vârfuri. Încă evaluăm cunoștințe și șabloane la examenele naționale. Cum anume decid că un copil care a luat 9,50 la română și 9,30 la matematică e bun pentru profilul Științe?

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar trebui regândită din temelii, iar orientarea elevilor către liceu ar putea fi făcută pe...

#StareaEducației (INTERVIU) Gabriela Bartic, director BRIO, despre reformarea admiterii la liceu: Sistemul de educație național ar trebui să egalizeze șansele copiilor, nu să lucreze doar cu vârfuri. Încă evaluăm cunoștințe și șabloane la examenele naționale. Cum anume decid că un copil care a luat 9,50 la română și 9,30 la matematică e bun pentru profilul Științe?
#StareaEducației (INTERVIU) Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”PISA nu ierarhizează copiii, nu ierarhizează profesorii. […] Se uită la sistemele educaționale în totalitate. Trebuie să avem curajul să ne uităm la ceea ce se întâmplă în clasă și la pregătirea profesorilor.”
Life sâmbătă, 12 septembrie 2026, 09:39

#StareaEducației (INTERVIU) Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”PISA nu ierarhizează copiii, nu ierarhizează profesorii. […] Se uită la sistemele educaționale în totalitate. Trebuie să avem curajul să ne uităm la ceea ce se întâmplă în clasă și la pregătirea profesorilor.”

Rezultatele PISA 2025 readuc în prim-plan problemele profunde ale sistemului de educație din România. Mai mult de jumătate dintre elevii români...

#StareaEducației (INTERVIU) Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: ”PISA nu ierarhizează copiii, nu ierarhizează profesorii. […] Se uită la sistemele educaționale în totalitate. Trebuie să avem curajul să ne uităm la ceea ce se întâmplă în clasă și la pregătirea profesorilor.”
#StareaEducației: (INTERVIU) Fenomenul remigrației ia amploare. ISJ Iași și Institutul „Alexandru Philippide” pregătesc un ghid de bune practici pentru reintegrarea copiilor reveniți din străinătate. Antonina Bliorț, purtător de cuvânt al ISJ Iași: „Prima barieră pe care elevii remigranți o identifică este cea lingvistică”.
Life miercuri, 9 septembrie 2026, 09:12

#StareaEducației: (INTERVIU) Fenomenul remigrației ia amploare. ISJ Iași și Institutul „Alexandru Philippide” pregătesc un ghid de bune practici pentru reintegrarea copiilor reveniți din străinătate. Antonina Bliorț, purtător de cuvânt al ISJ Iași: „Prima barieră pe care elevii remigranți o identifică este cea lingvistică”.

Întoarcerea în țară a familiilor de români care au trăit în străinătate aduce în școlile ieșene o provocare tot mai vizibilă:...

#StareaEducației: (INTERVIU) Fenomenul remigrației ia amploare. ISJ Iași și Institutul „Alexandru Philippide” pregătesc un ghid de bune practici pentru reintegrarea copiilor reveniți din străinătate. Antonina Bliorț, purtător de cuvânt al ISJ Iași: „Prima barieră pe care elevii remigranți o identifică este cea lingvistică”.
Dezbaterea Zilei, cu Andreea Daraban: Noutăți și provocări în noul an școlar
Life marți, 8 septembrie 2026, 11:18

Dezbaterea Zilei, cu Andreea Daraban: Noutăți și provocări în noul an școlar

Noul an școlar a început, iar elevii au revenit în bănci, cu emoția primei zile de școală sau cu bucuria revederii colegilor și profesorilor....

Dezbaterea Zilei, cu Andreea Daraban: Noutăți și provocări în noul an școlar
Life luni, 31 august 2026, 12:52

#StareaEducației (INTERVIU) Planuri cadru alternative la Colegiul Tehnic ”Unirea” Pașcani din acest an școlar. Daniela Orășanu, directorul instituției: Va fi mai multă autonomie și învățare aplicată. La cele două clase pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc.

La Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, noul an școlar vine cu un experiment educațional care își propune să schimbe modul...

#StareaEducației (INTERVIU) Planuri cadru alternative la Colegiul Tehnic ”Unirea” Pașcani din acest an școlar. Daniela Orășanu, directorul instituției: Va fi mai multă autonomie și învățare aplicată. La cele două clase pilot, orele vor avea 75 de minute, iar anul școlar va fi împărțit în trei module de câte zece săptămâni. Pentru cele două clase au existat aproximativ doi candidați pe loc.
Life vineri, 28 august 2026, 10:54

#StareaEducației (INTERVIU) ”Să creștem generații sănătoase” și ”Bookster”, două proiecte pentru elevii din Moldova. Consilierul de stat pe probleme de educație, Luciana Antoci: Ne dorim să construim un fundament sănătos, cu evaluări medicale, întâlniri cu specialiști și educație pentru un stil de viață sănătos în școlile din Regiunea de Nord-Est și să oferim șanse egale în dezvoltare elevilor, prin acces gratuit la cărți.

Două proiecte importante aduc schimbări și oportunități pentru elevii și profesorii din mai multe județe ale Moldovei, odată cu începerea...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Să creștem generații sănătoase” și ”Bookster”, două proiecte pentru elevii din Moldova. Consilierul de stat pe probleme de educație, Luciana Antoci: Ne dorim să construim un fundament sănătos, cu evaluări medicale, întâlniri cu specialiști și educație pentru un stil de viață sănătos în școlile din Regiunea de Nord-Est și să oferim șanse egale în dezvoltare elevilor, prin acces gratuit la cărți.
Life miercuri, 26 august 2026, 14:03

#StareaEducației (INTERVIU) ”Bac Pentru Viitor”, o nouă șansă pentru adulții care vor să-și schimbe parcursul profesional. Oana Sergentu, președinte ”Asociația Învață pentru tine”: „Pentru un adult care revine la studiu după ani de pauză, dificultatea nu este doar materia, ci și recâștigarea exercițiului învățării, mai ales atunci când timpul și responsabilitățile zilnice fac procesul mult mai greu.”

Pentru unii adulți, lipsa diplomei de Bacalaureat nu înseamnă lipsă de experiență, de competențe sau de dorință de a munci, ci o limită...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Bac Pentru Viitor”, o nouă șansă pentru adulții care vor să-și schimbe parcursul profesional. Oana Sergentu, președinte ”Asociația Învață pentru tine”: „Pentru un adult care revine la studiu după ani de pauză, dificultatea nu este doar materia, ci și recâștigarea exercițiului învățării, mai ales atunci când timpul și responsabilitățile zilnice fac procesul mult mai greu.”
Life luni, 24 august 2026, 13:00

#StareaEducației (INTERVIU) Festivalul de literatură pentru copii și adolescenți APOLODOR revine la Botoșani. Scriitorul Dan Lungu, director al evenimentului: ”Copiii trebuie să trăiască bucuria lecturii, să asocieze cartea cu un fapt legitim social. Chiar și cei care nu citesc se pot converti la lectură la astfel de festivaluri.”

Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor revine la Botoșani, între 17 și 20 septembrie, cu o a doua ediție care își...

#StareaEducației (INTERVIU) Festivalul de literatură pentru copii și adolescenți APOLODOR revine la Botoșani. Scriitorul Dan Lungu, director al evenimentului: ”Copiii trebuie să trăiască bucuria lecturii, să asocieze cartea cu un fapt legitim social. Chiar și cei care nu citesc se pot converti la lectură la astfel de festivaluri.”