Conferința „BÂRLAD, ORAŞ MOLDAV – etimologie, toponime, hidronime

Publicat de Gabriela Rotaru, 12 aprilie 2021, 17:32

CONFERINŢA „BÂRLAD, ORAŞ MOLDAV – ETIMOLOGIE, TOPONIME, HIDRONIME”

Contextul în care ne aflăm, cu restricţii impuse de pandemia Covid-19, ne-a determinat să găsim variante de realizare a activităţilor destinate publicului.

Consiliul Judeţean Vaslui şi Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, vă propun, astfel, o prezentare uşor atipică privind conferinţa intitulată „BÂRLAD, ORAŞ MOLDAV – ETIMOLOGIE, TOPONIME, HIDRONIME”, care, în condiţii de normalitate, ar fi trebuit susţinută în faţa dumneavoastră, a publicului, de către istoricul literar şi editorul Mircea Coloşenco. Ştim că postarea textului conferinţei pe site-urile oficiale ale muzeului nu va putea suplini prezenţa eruditului Mircea Coloşenco, care ar fi adus savoare acestei prezentări legate de oraşul nostru, pornind de la etimologia cuvântului ce a dat numele oraşului şi continuând cu toponime şi hidronime, însă avem speranţa că veţi manifesta interes pentru conţinutul textului chiar şi în astfel de condiţii. Prin intermediul nostru, domnul Mircea Coloşenco îşi exprimă regretul că nu poate fi prezent, din motive obiective, dorindu-vă multă sănătate şi lectură plăcută!

Însoţim textul conferinţei cu două documente din patrimoniul muzeului nostru, şi anume:

• Harta Judeţului Tutova 1895-1899, realizată de George E. Ionescu , scara 1:100000. Harta a fost tipărită la Stabilimentul Grafic I. V. Socecu, Bucureşti şi, aşa cum este menţionat pe document, este o „Lucrare găsită meritorie de cătră onor. Minister al Cultelor şi Instrucţiunei Publice, ofic. Nr. 49,827/99.” În partea dreaptă, sus, imediat sub stema judeţului Tutova, este menţionată suprafaţa (de 264,966 ha) şi populaţia (107,100 locuitori). Urmează Legenda hărţii, iar sub aceasta este tipărit numele celui care a realizat harta (George E. Ionescu) şi anii (1895-1899). Tot în partea dreaptă, dar jos, se află tipărit un tabel cu distanţele de la Bârlad (care era capitala judeţului la acea vreme) până la comunele din judeţ, acestea fiind menţionate în ordine alfabetică. În partea stângă, este tipărit Planul oraşului Bârlad, specificându-se faptul că populaţia era de 22,000 de locuitori şi, de asemenea, fiind menţionate cele 80 de puncte marcate pe plan.

• Planul oraşului Bârlad, 1900-1906, realizat de inginerul George T. Negrutzi, la scara 1:5000. În partea dreaptă, sus, documentul conţine o legendă, iar în stânga, sus, este realizată schiţa Grădinii publice. În partea centrală a documentului, jos, se află schiţa cimitirului Eternitatea, iar în dreapta, jos, schiţele cazărmilor Infanterie şi Roşiori.

Textul conferinţei va putea fi vizualizat pe site-urile:
www.muzeuparvan.ro; www.muzeulparvan.ro; www.facebook.com/muzeul.vasileparvan