(AUDIO) Controverse în jurul noilor programe pentru clasa a IX-a la Limba și literatura română. Profesorii ieșeni, Camelia Gavrilă și Emil Munteanu, avertizează că elevii riscă să se îndepărteze de lectură
Publicat de andreeadaraban, 28 noiembrie 2025, 15:57 / actualizat: 30 noiembrie 2025, 22:03
Profesorii, elevii și părinții sunt invitați până pe 12 decembrie să completeze chestionarele privind noile programe școlare pentru liceu, programe care ar urma să intre în vigoare în 2026, anunță Ministerul Educației. Documentele, aflate în consultare publică, au fost trimise inspectoratelor școlare, iar ministerul subliniază că are nevoie de un feedback „consistent, obiectiv și constructiv” din partea tuturor actorilor din educație.
În spațiul public au apărut însă reacții, mai ales după prezentarea programei pentru Limba și Literatura Română de clasa a IX-a.
Profesorul Emil Munteanu, de la Colegiul Național Iași, cofondator Alecart, avertizează că mutarea studiului literaturii vechi la începutul liceului poate crea o ruptură între elevi și lectura autentică: „În momentul de față, în clasa a XI-a, predau literatura veche și am observat la ei, deși au reflexul acesta de a citi, o anumită reticență. În prezent, la clasa a IX-a, materia este organizată tematic. De fapt, e o invitație pentru elevi să descopere altfel literatura, să observe că literatura este despre ei, despre stările lor, despre sentimentele lor. Ori în momentul în care îi aruncăm direct în istoria literaturii, în momentul în care îi confruntăm cu textele vechi, cred că vor manifesta, de-a lungul întregului liceu, această reticență față de literatură. Ori obiectivul meu este să pun în mâna elevului o carte, să-l fac să citească, să vadă că literatura e mai mult decât o materie pentru bacalaureat, că literatura devine,la un moment dat, chiar o necesitate. Din punctul meu de vedere, clar îi îndepărtăm. Pentru mine e foarte important cum intră în liceu un elev, cum reușesc să-i aduc textele, am în vedere aici, nu neapărat textele din literatura contemporană, să fim înțeleși, cum îi fac să problematizeze și cum îi fac să intre în dialog unii cu alții pe marginea textelor pe care le propun. Ori programa actuală, de clasa a IX-a, îmi permitea lucrul acesta, fără să renunț la acei autori canonici.”
O poziție mai nuanțată are Camelia Gavrilă, profesor de Limba și Literatura Română și director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iași. Aceasta nu respinge criteriul diacronic propus de autorii programei, dimpotrivă, consideră firesc ca elevii să înțeleagă evoluția fenomenului literar în relație cu contextul istoric și social. În opinia sa, problema esențială nu este cronologia, ci faptul că programa se limitează prea mult la opere dintr-un timp puțin apropiat de universul adolescentului de astăzi. Fără un contact cu literatura recentă, comparativă, elevii riscă să nu găsească repere contemporane care să le ofere sens și ancore în actualitate: „Eu am așa o poziție cumva echilibrată, pentru că faptul că în centrul conceptului acesta curricular se află criteriul diacronic, adică ideea de cronologie, de înțelegere a evoluției fenomenului literar în relație cu cel istoric, social, plecând de la mit, de la literatura populară, de la cronicari, apoi de la iluminism, principiile Școlii ardelene, mergând spre perioada pașoptistă, romantism și așa mai departe, nu este rău. Pentru că e firesc să proiectăm evoluția fenomenului literar pe un context cultural, pe un context istoric și sunt niște temeiuri care trebuie așezate în școală. Ce este deficitar însă în programă este că aceasta se cantonează foarte mult pe lucrări, fie ele poezii, memorial de călătorie, romane, nuvele, ale unui timp puțin desuet și dacă rămânem doar în zona aceasta, la momentul de început al anilor de liceu și de conturare a unor obișnuințe de lectură, este foarte grav. Pentru că e greu să îți poți imagina că vei atrage spre literatură un tânăr, un adolescent, care va pierde din anumite puncte de vedere un an, mergând pe ideea de cronică literară, o literatură mai puțin apropiată de timpurile sale. Pe de altă parte, e firesc să așezăm și această istoricitate a fenomenului literar și lingvistic, dar este firesc să avem și comparația cu elemente de literatură din actualitate.”
Camelia Gavrilă propune introducerea unui grupaj de aproximativ 20 de autori români contemporani, validați critic, din ale căror opere profesorii să poată alege fragmente. Astfel, elevii ar putea observa cum teme ca iubirea, istoria sau condiția umană sunt reflectate atât în secolele trecute cât și în prezent: ”Ce s-ar putea face la momentul acesta, păstrând principiile de la care autorii au pornit, ar fi să existe, să se adauge anumite momente de comparații între texte ale secolului al XVIII sau XIX și texte din actualitate. Modul cum o temă istorică sau o temă socială sau tema erotică se regăsește în literatura timpului, aflat sub lupa cronologică și cum se regăsește prin alte fragmente de text din actualitate. Nu sunt nici adepta unei explorări, așa neorientate, în literatura actuală, care încă este în proces de facere și de judecare valorică. Avem nevoie și de validări critice. De aceea, aș propune să existe un grupaj de 20 de scriitori valoroși, deja consacrați, să spunem, Ioana Pârvulescu, Radu Vancu, Radu Paraschivescu, Ioana Nicolae, Simona Antonescu, Dan Lungu. Deci nume care au confirmat și care sunt receptate și critic și în conștiința modernă, postmodernă și din care să se studieze fragmente, texte, dar în mod obligatoriu din cei, să spunem, 20 propuși de programă, să existe un grupaj, la alegerea profesorului, care să se regăsească pentru a avea în oglindă timpul, secolul respectiv aflat la un început de evoluție literară și timpul actual, pentru a nu pierde cititorii de mai târziu.”
Profesorul Emil Munteanu, de la Colegiul Național Iași, cofondator Alecart, subliniază, la rândul său, că momentul intrării în liceu este decisiv pentru modul în care elevii vor percepe literatura în următorii patru ani: „Nu sunt pentru eliminarea scriitorilor care, să spunem, pentru unii, ar părea anacronici. Vă dau un singur exemplu, ”Ion”, de Liviu Rebreanu, este unul dintre romanele preferate ale elevilor mei. Nu funcționează această prejudecată că unii autori ar fi anacronici doar pentru că au ca teme lumea satului, țăranului etc. Nu. Problema este să găsim textele care să-i facă pe ei să intre, cu adevărat, în dialog cu colegii lor și apoi cu ei înșiși.”
Camelia Gavrilă, director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iași, atrage atenția, totodată, asupra modului netransparent în care programelor școlare li s-au conturat principiile: ”Ce constatăm este că, nu știu, poate graba, poate un exces de organizare, s-a păstrat așa un mister și un mod destul de închis de lucru încât, aceste programe au apărut, acum, fără să fi fost cumva anumite principii supuse discuției. Eu sunt sceptică asupra faptului că dialogurile care vor urma și propunerile mai pot fi integrate întru totul, deși fiind, să spunem, la momentul dezbaterii, teoretic, ar trebui să se întâmple acest lucru. Și să nu repetăm povestea planurilor cadru, care au lăsat multă dezamăgire în privința raportării la Limba și literatura română: 3 ore pe săptămână în clasele a IX-a, X-a, 2 ore pe săptămână în clasele a XI-a, a XII-a. Spun acest lucru pentru că am văzut o opacitate față de propunerile formulate și că am văzut, de asemenea, o doză de iresponsabilitate, poate e dur termenul, față de o disciplină fundamentală pentru valorile identitare ale tinerilor pe care îi formăm, ale adulților, românilor care vor intra în lume mai departe.”
Prima generație care va învăța după noile programe este cea care intră în clasa a IX-a în septembrie anul viitor, generație care va susține bacalaureatul în 2030, după o structură curriculară regândită.
(Andreea Daraban/ FOTO imagine ilustrativă)
