Pensiile magistraţilor/Proiect în dezbatere: Creşterea vârstei de pensionare şi limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70%

Publicat de Andreea Drilea, 15 august 2025, 07:23 / actualizat: 15 august 2025, 8:35

Instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraţilor se numără printre măsurile care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme iniţiat de Guvern.

Ministerul Muncii a pus, joi, în dezbatere publică, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, iniţiativa este a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi a Ministerului Justiţiei.

Astfel, alineatul (1) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se modifică şi va avea următorul cuprins:

”Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din
venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

Guvernul menţionează în proiect că îşi propune o nouă intervenţie legislativă de natură să reglementeze regimul juridic al pensiilor de serviciu, un prim pas în acest demers constituindu-l pensiile de serviciu din sistemul justiţiei.

‘Acest demers are ca scop atât realizarea jalonului PNRR, cât şi reaşezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivităţii, cât şi din punct de vedere al respectării principiului echităţii între toţi beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice’, se precizează în document.

Executivul notează că reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ îşi propune să asigure sustenabilitatea financiară şi predictibilitatea sistemului de pensii, în contextul procesului de îmbătrânire a populaţiei, precum şi corectarea inechităţilor.

Proiectul de act normativ prevede:

* stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

* instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;

* un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;

* o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;

* o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036;

* introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;

* modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%;

* introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a acestei legi;

* armonizarea dispoziţiilor similare din Legea 567/2004 şi Legea 361/2023 cu cele din Legea 303/2022.

***
Pe 29 iulie, a fost dat publicităţii draftul proiectului de modificare a pensiilor magistraţilor care prevedea că judecătorii şi procurorii, dar şi judecătorii de la Curtea Constituţională, cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani. În noul proiect, nu se mai face referire la judecătorii CCR.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis că, potrivit precizărilor de specialitate, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenţie asupra acestei legi.

”Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menţionaţi în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeaşi situaţie, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalităţii şi securităţii juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituţie. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situaţia în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieşi la pensie, în timp ce judecătorii Curţii Constituţionale au un mandat de maxim 9 ani. Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare – nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, aşa cum se întâmplă cu ceilalţi magistraţi. În sine, reglementările speciale pentru judecători şi procurori nu puteau fi aplicate şi judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenţie asupra acestei legi”, a spus sursa citată. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro