(INTERVIU) Forumul Regional „Conectăm Moldova” aduce în prim-plan miza strategică a Autostrăzii A8. Activistul Cătălin Urtoi: Infrastructura Moldovei, o prioritate economică și de securitate
Publicat de Gabriela Rotaru, 1 noiembrie 2026, 17:26
Infrastructura Moldovei nu mai este de mult doar o problemă de trafic local sau de bugete județene. Alertele aeriene de sâmbătă seară, care au declanșat mesaje în șase județe din regiune, au ridicat avioane F-16 de la sol și au afectat inclusiv zborurile de pe aeroportul internațional Iași ne arată o realitate dură.
Suntem în prima linie a unui context geopolitic extrem de tensionat. Autostrăzile noastre și în special A8, autostrada Unirii, devin coridoare strategice vitale pentru NATO. Peste doar câteva zile la Iași începe a doua ediție a Forumului Regional Conectăm Moldova, un eveniment care pune pe masă exact această întrebare crucială. Este sau nu A8 un obiectiv de securitate națională?
Despre miza militară a infrastructurii, dar și despre stadiul real al șantierelor, stăm de vorbă cu Cătălin Urtoi, cunoscut militant civic pentru autostrăzile Moldovei, fondator al asociației #HaiCăSePoate și fost membru în conducerea Companiei Naționale de Investiții Rutiere.
Ascultă mai jos interviul audio:
Maria Nedelcu: Domnule Urtoi, am văzut chiar aseară ce înseamnă să fim regiune de graniță a Uniunii Europene și a NATO. Mesaje Ro-Alert pentru o bună parte din Moldova, avioane de vânătoare ridicate în aer și zboruri deviate la Iași. La forumul de pe 4 noiembrie vine experti pe securitate regională, ca Iulian Fota, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru Afaceri Strategice și fost consilier prezidențial pentru securitate națională, și Anatol Șalaru, fost ministru al apărării și al transporturilor în Republica Moldova. Având în vedere incidentul de aseară, de ce este Autostrada Unirii A8 o prioritate militară și logistică pentru flancul estic și nu doar o simplă dorință economică a moldovenilor?
Cătălin Urtoi: Da, așa este. Iată că aseară am trăit, de fapt, realitatea unui război pe care îl avem la graniță. Un război care a ajuns la cifra de 4 ani de când se desfășoară în Ucraina și de aceea consider că și noi ar trebui să ne luăm măsurile care se cuvin în astfel de perioade, iar această investiție atât de importantă, nu numai pentru regiunea Moldovei, iată că acum putem spune că este o investiție regională, este importantă inclusiv pentru Republica Moldova, dar mai ales pentru Uniunea Europeană.
Am hotărât ca la evenimentul din acest an să avem doi invitați de marcă din Republica Moldova și din România pentru a discuta mai concret de ce este necesară această autostrada Unirea 8 ca obiectiv, în primul rând, noi am zis inițial, economic, dar iată că este important și ca un obiectiv de strategie militară, iar aceasta ne-a spus inclusiv Uniunea Europeană prin Comisia Europeană atunci când au acceptat ca A7 de la Pașcani până la Siret și respectiv A8 de la Tronsoanele de la Moțca la Ungheni – Pru să fie finanțate prin programul dual, economic și militar, SAFE.
Maria Nedelcu: Credeți că România știe să profite de acest argument în discuțiile cu Bruxelles-ul? Mai exact, pot aceste alerte repetate de securitate să devină pârghia prin care să convingem partenerii europeni să finanțeze mult mai rapid trecerea munților pe A8 și folosind fondurile speciale pentru mobilitate militară? Credeți că acest guvern se va mișca destul de repede pe această nișă?
Cătălin Urtoi: Eu zic că n-au altă soluție. Este obligatoriu, indiferent cine ar fi condus România la ora actuală, este obligatoriu ca aceste proiecte din SAFE să fie prioritizate în așa fel încât să realizăm un minim efort prin care să asigurăm o minimă securitate a regiunii noastre. Pentru că după cum s-a văzut și ieri, se spunea că avioanele F-16 care au decolat undeva din sudul țării, de la Fetești și Câmpia Turzii. Deci, mi se pare de noaptea minții când vezi astfel de decizii și când știm foarte bine că noi totuși suntem pe zona de est, chiar la granița cu frontul, știm foarte bine, la nord ne învecinăm chiar direct cu Ucraina și nu e posibil ca să lăsăm această regiune de nord-est a României și a Uniunii Europene, descoperită.
Maria Nedelcu: Ce blochează, de fapt, trecătorile montane către Transilvania și conexiunea esențială cu Republica Moldova? Unde se împotmolește mecanismul statului în cazul acestor autostrăzi?
Cătălin Urtoi: Sunt mai multe motive. În primul rând, să zicem finanțarea.Trebuie să o recunoaștem, că finanțarea este o problemă. De aceea, asociația noastră militează în primul rând pentru această autostradă a Unirii A8, pentru a prioritiza acest proiect, care să traverseze Carpații de la est la vest, dar și pentru continuarea lucrurilor și finalizarea lor până la 31 decembrie 2030, așa cum zice programul SAFE pe A7 până la Siret și A8 până la Ungheni – Prut. Al doilea motiv, și trebuie să o spunem, este, din păcate, realizarea unor documentații care au fost întocmite destul de superficial. Mai sunt și, iarăși spun, din păcate, anumite intervenții politice care n-ar fi trebuit să se întâmple, iar acest lucru se observă acum, spre exemplu, pe cele trei tronsoane din A8, respectiv Târgu Frumos-Lețcani, Lețcani-Iași-DN24 și Iași-DN24-Ungheni Prut, unde atât CNSC-ul cât și apoi Curtea de Apel București s-au exprimat foarte clar în ceea ce privește situațiile care sunt în acele caiete de sarcini și în comisiile de licitație. În continuare, din păcate, așteptăm să treacă și aceste contestații, să sperăm că lucrurile vor decurge de acum în mod normal, să sperăm că nu vom avea din nou, iar, alte licitații, pentru că aceste lucruri împiedică semnarea contractelor. Să nu uităm că, conform programului SAFE, prima etapă de semnare a contractelor ar fi fost 31 mai 2026, etapă pe care noi n-am reușit să o prindem. În momentul acesta, pe sectorul ieșean cu finanțare prin SAFE, avem doar tronsonul de la Moțca la Târgu Frumos atribuit și care se află, în momentul de față, în prima fază, cea de proiectare, în cele 10 luni de proiectare.
Maria Nedelcu: Totuși, având în vedere că soluțiile temporare din ultimii ani de pe DN 28, cum a fost semaforizarea hibridă de la Podu Iloaiei, nu au rezolvat definitiv blocajele din trafic, soluția reală rămâne Autostrada Unirii (A8). Care este stadiul actualizat al tronsonului Moțca- Iași-Ungheni, în dreptul acestei localități? Și ce termene realiste avem pentru emiterea autorizațiilor de construire, astfel încât varianta A8 sau o centură ocolitoare să preia traficul greu?
Cătălin Urtoi: Sectoarele Târgu Frumos – Lețcani, Lețcani – Iași și Iași – Ungheni sunt blocate în momentul de față, așa cum am mai spus, în faza de licitație, mai exact în etapa de contestații. Din păcate, legat de centura de la Podu Iloaiei, în momentul de față, nu putem spune că este într-o etapă predictibilă, deoarece nu are asigurată finanțare de la bugetul de stat. Totuși, se fac câțiva pași în zona studiului de fezabilitate și a proiectării pentru această centură, dar aici, așa cum am spus de mai multe ori, s-a comis o mare greșeală tehnică din cauză că nu a fost inclusă supratraversarea peste calea ferată. Nu poți construi o variantă de ocolire lăsând o trecere clasică la nivel cu calea ferată, exact în punctul unde se creează acel ambuteiaj. De aceea, noi considerăm că, odată cu finalizarea etapei birocratice a licitațiilor și a contestațiilor, tot Autostrada Unirii A8 va rezolva situația de la Podu Iloaiei și sperăm ca lucrul acesta să se întâmple, conform programului SAFE până la 31 decembrie 2030.
Maria Nedelcu: Cum pot proiectele mai mici — precum trenul metropolitan sau soluțiile de mobilitate urbană pe care le aveți în vedere la forum, inclusiv monorailul — să deblocheze rapid traficul din jurul municipiului Iași în următorii ani?
Cătălin Urtoi: Când ne referim la monorail și chiar trenul metropolitan, acestea sunt soluții pe care le vom vedea practic finalizate, dacă se va dori și politic, bineînțeles, și administrativ, le vom vedea finalizate undeva în perioada 2030-2036. Deci, pe termen mediu și lung, ele vor reprezinta soluții importante pentru mobilitatea în municipiul Iași și dinspre zonele limitrofe ale municipiului Iași, zona metropolitană. Pe termen scurt, din păcate, Iașiul are o structură geografică moștenită din perioada comunistă. Este adevărat că nu s-a mai făcut mare lucru; au trecut 36 de ani și nu avem o mobilitate urbană modernă, așa cum ar trebui să existe într-un oraș de aproximativ 400.000 de locuitori, la care se adaugă zona metropolitană. Ne lipsesc acele pasaje rutiere — fie ele la nivelul solului, supraterane sau subterane —, dar și sensurile unice. Foarte important la noi în Iași, din păcate, aceste sensuri unice nu există pe marele bulevarde pentru că a face drumuri noi este aproape imposibil, dar eu cred că aceste sensuri unice ar rezolva o mare parte din mobilitatea orașului și, bineînțeles, iarăși mă întorc la semaforizarea în oraș care ar trebui regândită și, bineînțeles, cât mai multe, să le zic așa, condiționalități vis-a-vis de accesul unor anumite tipuri de mașini, mă refer în primul rând la mașinile care fac aprovizionarea în oraș. Cred că aici s-ar putea lucra în colaborare chiar și cu unitățile care deservesc această mobilitate tehnică, în așa fel încât să se poată cât de cât elibera zona centrală de un trafic atât de aglomerat. Și mai sunt, bineînțeles, mijloacele de transport în comun, al căror număr ar trebui să crească. Este foarte important. Ne întoarcem, așadar, la varianta de ocolire a Iașiului. Sectorul vestic, nordic și estic al Autostrăzii Unirii (A8), cel cuprins între Lețcani și Ungheni, are toate datele pentru a deveni o centură veritabilă a municipiului.
Maria Nedelcu: Când ați purtat ultima oară discuții cu autoritățile locale și județene tocmai pe aceste minusuri, ca să spun așa, de infrastructură din municipiu?
Cătălin Urtoi: Noi, ca asociație, n-am avut niciodată o astfel de discuție. Dar suntem optimiști încă de la început de când am înființat această asociație, au trecut aproximativ 3 ani, dar toți membrii fondatori aveam experiența de la celelalte asociații de infrastructură. Încă de la început, am militat ca asociația noastră să aducă în prim-plan investițiile mari în infrastructura rutieră. Scopul nostru principal este de a debloca aceste proiecte și de a le aduce într-un stadiu avansat de execuție. Avem acum, spre exemplu, studiul de prefezabilitate de la Monorail, pe care noi l-am preluat 100% și ca finanțare și ca monitorizare, urmând ca anul viitor să fie donat către Consiliul Local și Primăria Iași. Prin monitorizarea noastră continuă vrem să ne asigurăm că acest proiect va beneficia de finanțare în toate etapele sale: de la studiul de fezabilitate și proiectare, până la execuția efectivă a lucrărilor.
Maria Nedelcu: Ați fost în interiorul sistemului la conducerea CNIR. Acum, dacă priviți din exterior, unde este cel mai mare risc să ne blocăm în perioada următoare? Și aici mă refer la autostrada A8.
Cătălin Urtoi: Cel mai mare risc rămâne finanțarea. De aceea, imediat după această conferință avem intenția să mergem la București pentru a avea o discuție cu premierul actual și cu decidenții din Ministerul de Finanțe, Ministerul Investițiilor și Proiectele Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului. Sunt ministerele implicate efectiv în realizarea infrastructurii rutiere iar noi vom cere prioritizarea a cinci mari proiecte care sunt în acest moment în desfășurare și pe care noi le considerăm importante pentru a realiza această conexiune a regiunilor istorice ale României. Și mă refer aici la A1, Sibiu-Pitești, care trebuie finalizat cât mai repede. Mă refer la A3 de la Borș până la Târgu Mureș, care apoi în completare cu A8 de la Târgu Mureș până la Ungheni-Prut să realizeze transferul din Moldova spre Ardeal și invers. Mă refer la finalizarea A7, care înseamnă conexiunea sudului țării cu Moldova și mai departe până la granița cu Ucraina. Și am mai introdus A0, centura Capitalei, care este necesară pentru toți cei care venim din restul țării în relația cu Bucureștiul. Acestea sunt cele cinci mari proiecte pe care noi le vedem în momentul de față prioritizate ca și finanțare. Din experiența celor doi ani petrecuți în Consiliul de Administrație al CNIR și, mai ales, din perioada celor 11 luni în care am fost primul director general al acestei companii, am constatat că în întreaga țară sunt demarate extrem de multe proiecte, de la centuri, la drumuri expres și autostrăzi. Totuși, consider că unele dintre ele mai pot aștepta. Suntem prea săraci pentru a ne permite să risipim banii pe toate fronturile deodată, riscând astfel să nu finalizăm niciun proiect. Într-un termen predictibil, cum spunem noi.
Maria Nedelcu: V-ați întors sută la sută la activismul civic. Unde ai mai multă putere reală să miști lucrurile în România? Din interiorul unei companii de stat unde ești legat de reguli, de decizii politice sau din stradă ca societate civilă care pune presiune publică?
Cătălin Urtoi: Da, bună întrebare. Ai mai multă larghețe, spre exemplu, și mai multă putere, să zic așa, de a te mișca și, de a lua niște decizii, de a te exprima în zona civică. E drept, aici ai mai multă putere. Doar că dacă această putere de exprimare și de a împinge anumite investiții, soluții, nu sunt la rândul lor susținute de către politic și de către executiv, din păcate, vocea ta rămâne neauzită, ca să zic așa. De aceea, cea mai bună combinație e cea pe care am și experimentat-o de altfel, e să ai și om în interior, în zona executivă, care să fie la rândul lui sprijinit de acțiunile civice. Atunci ar fi așa o conlucrare, eu zic, constructivă, bună și cred că lucrurile ar merge mult mai bine.
Maria Nedelcu: Sunteți la a doua ediție a acestui forum regional. Ce s-a întâmplat de anul trecut și până acum?
Cătălin Urtoi: De anul trecut și până la această a doua ediție, putem spune că A8 a evoluat. Este adevărat că s-au semnat niște contracte, însă ne-am lovit de o stopare a ritmului, de acel blocaj nefericit pe care l-am avut cu finanțarea prin programul SAFE pentru cele trei tronsoane din județul Iași și în rest, pe sectorul montan. Aș putea spune că lucrurile au evoluat într-un an de zile, dar nu cu viteza pe care ne-am fi dorit-o și pe care o cere actuala situație economică și, după cum vedem, militară. Autostrada Unirii (A8) are nevoie de un cu totul alt ritm. Părerea mea e că trebuie mai multă implicare din partea decidenților politici locali pentru a ajuta acest proiect.
Maria Nedelcu: Cu ce mesaj vreți să plece ieșeanul de rând și nu numai de la acest forum?
Cătălin Urtoi: În primul rând, îi invităm să ne urmărească. Noi vom transmite acest forum miercuri 4 noiembrie, începând cu ora 10, online, live, atât pe pagina mea de Facebook, Cătălin Urtoi, cât și pe pagina de Facebook a asociației #HaiCăSePoate. În primul rând, vrem să transmitem un mesaj foarte clar către București și către Comisia Europeană: asociațiile civice și cetățenii din regiunea Moldovei, precum și cei din Republica Moldova, își doresc cu insistență Autostrada Unirii (A8). Acest proiect va aduce o evoluție economică pozitivă în zonă și va reprezenta un pilon esențial de apărare și dezvoltare militară în această perioadă atât de dificilă la granița de est. Am transmis invitații către toate partidele politice și către reprezentanții ministerelor. Avem deja confirmări de participare atât de la companii din domeniu, cât și din cadrul Ministerului Transporturilor. Sperăm ca acești decidenți politici să plece de la forum cu o viziune clară, astfel încât prioritizarea pe care o solicităm în privința finanțării autostrăzilor A8 și A7 să devină realitate. Ne dorim o predictibilitate clară pentru următorii 5-6 ani, astfel încât lucrările de pe teren să fie finalizate în perioada 2030-2032, iar la 1 ianuarie 2033 să putem circula de la un capăt la altul pe aceste obiective atât de importante.
Forumul Regional „Conectăm Moldova”, aflat la a doua ediție, își deschide lucrările miercuri 4 noiembrie de la ora 10 la Palas Iași. Evenimentul reunește reprezentanți ai administrației publice, constructori, experți independenți, reprezentanții ai mediului academic și nu numai. Scopul principal este analiza stadiului real al marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiune, cu accent pe autostrăzile A7 și A8.
Asociația #HaiCăSePoate, organizatorul acestui forum, pune pe agenda publică și soluțiile moderne de mobilitate urbană pentru zona metropolitană a Iașiului. Un punct cheie al discuțiilor va fi proiectul trenului metropolitan, dar și studiul de prefezabilitate pentru monorail, finanțat integral din donații private strânse de organizație.
Participarea la eveniment este gratuită. Detalii complete și formularul de înscriere sunt disponibile direct pe site-ul oficial la adresa haicasepoate.org.
Radio Iași este partener media al evenimentului.
