Fum negru la Vatican, noul Suveran Pontif nu a fost ales

Publicat de Andreea Drilea, 8 mai 2025, 14:51
UPDATE ora 12:55 – Un nor de fum negru a ieşit din coşul Capelei Sixtine, joi la prânz, ceea ce indică faptul că noul Pontif nu a fost ales. AGERPRES
Primul scrutin din Capela Sixtină, încheiat miercuri seară cu fum negru, aşa cum era de aşteptat, este adesea considerat un test al şanselor pe care le au aşa-numiţii ‘papabili’, candidaţii consideraţi favoriţi, în timp ce sesiunile de votare de joi vor fi decisive pentru a afla dacă unii dintre cardinalii cei mai votaţi pot conta pe consens sau dacă se impune căutarea unei alternative pentru a găsirea succesorului Papei Francisc, transmite agenţia EFE.
În ultimii 80 de ani, numărul de scrutine necesare pentru alegerea unui papă a variat între patru şi 11. Cele mai rapide conclave au fost cele încheiate cu alegerea lui Ioan Paul I (Albino Luciani) în 1978 şi a lui Benedict al XVI-lea (Joseph Ratzinger) în 2005, ambii la a patra sesiune de votare.
Papa Francisc a fost ales în 2013 la al cincilea scrutin. Şase scrutine au fost necesare pentru a-l alege pe Paul al VI-lea, în 1963 şi opt pentru Ioan Paul al II-lea, în 1978. Cel mai lung conclav din ultimele opt decenii a fost cel în urma căruia a fost ales Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli), în 1958, pentru care au fost necesare unsprezece scrutine.
Analiştii susţin, însă, că a doua zi, când se preconizează că vor avea loc patru sesiuni de votare, este crucială, deoarece după al şaselea scrutin lucrurile s-ar putea complica.
La primul scrutin, electorii îşi exprimă preferinţa absolută, iar candidaţii papali descoperă câte voturi vor însuma, în timp ce a treia sesiune de votare este decisivă deoarece cardinalii vor începe să îşi abandoneze prima opţiune, pe baza rezultatelor anterioare, după cum a explicat Alberto Melloni, profesor de istoria creştinismului la Universitatea Modena-Reggio Emilia, într-un interviu acordat site-ului Fanpage.it.
După-amiază, cardinalii electori vor începe să aleagă unul dintre cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi, iar sesiunea decisivă va fi a cincea, cel mult al şasea, pentru a se atinge majoritatea necesară de două treimi, respectiv 89 de voturi, notează EFE.
Având în vedere acest scenariu, relatările din presa italiană susţin că actualul secretar de stat, Pietro Parolin, ar putea avea deja cele mai multe şanse pentru a deveni papă, în timp ce, dacă scrutinele continuă, rezultatul ar deveni mult mai incert.
Astfel, în conclavul în urma căruia Karol Wojtyla a fost ales în mod surprinzător, doi italieni, Giuseppe Siri, arhiepiscop de Genova, şi Giovanni Benelli, înlocuitorul lui Paul al VI-lea în funcţia de secretar de stat, au primit cele mai multe voturi, dar reorientarea cardinalilor a obligat la căutarea unei soluţii alternative. Arhiepiscopul de Viena, Franz Koenig, a propus un papă polonez, pe carismaticul arhiepiscop de Cracovia, care era însă necunoscut multora. Alături de brazilianul Aloisio Lorscheider, el a reuşit să îi convingă pe latinoamericani şi pe restul electorilor, la prânz, aşa cum se relatează în mai multe cărţi despre acele alegeri.
Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul lui Francisc. În cartea sa, ‘The Election of Pope Francis: An Inside Account of the Conclave that Changed History’, jurnalistul irlandez Gerard O’Connell dezvăluie că, încă de la primele scrutinuri, arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola, şi Jorge Bergoglio aveau fiecare aproape jumătate din voturi. Însă, după prima seară de întâlniri la reşedinţa Santa Marta, la a doua sesiune de votare, arhiepiscopul de Buenos Aires l-a depăşit pe Scola, câştigând 45 de voturi.
A doua zi dimineaţă, 13 martie, cei 115 cardinali electori şi-au exprimat din nou voturile. Rezultatul a fost: Bergoglio, 45 voturi; Scola, 38; Marc Ouellet, 24. Iar la al patrulea scrutin, după-amiaza, arhiepiscopul de Buenos Aires s-a apropiat de cele 77 de voturi necesare pentru a fi ales, lucru pe care l-a reuşit la următorul scrutin.
Gian Franco Svidercoschi, fost redactor adjunct al ziarului Vaticanului L’Osservatore Romano, prieten şi colaborator al Papei Ioan Paul al II-lea, a explicat în cotidianul La Stampa că ‘nu contează rapiditatea cu care cresc voturile de la un scrutin la altul, atât timp cât creşterea nu se opreşte’.
‘Începând cu a treia zi, totul se reia’, a avertizat Svidercoschi, adăugând că pot apărea ‘surprize’.
Arhiepiscopul de New York, cardinalul Timothy Dolan, care a participat la conclavul din 2013, a explicat într-un interviu că a avut asupra sa o biografie a lui Michelangelo pentru a citi din ea în timpul îndelungatelor sesiuni de votare şi 12 borcane cu unt de arahide, afirmând că, dacă ar mânca trei pe zi în perioada de izolare, acestea ar fi suficiente. ‘Faceţi singuri calculele’, a adăugat el. AGERPRES
Cardinalii electori ai Bisericii Catolice continuă să se află joi în Capela Sixtină unde participă la cea de-a doua zi a conclavului pentru alegerea succesorului Papei Francisc, transmite agenţia ANSA.
Primul fum care a ieşit miercuri pe coşul Capelei Sixtine a fost negru, indicând faptul că niciunul dintre cei 133 de prelaţi care iau parte la conclav nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară pentru a deveni cel de-al 267-lea suveran pontif.
Vor avea loc până la patru scrutine şi două semnale cu fum pe zi până la alegerea unui nou pontif.
Joi, primul semnal cu fum ar putea veni în jurul prânzului, cu excepţia cazului în care un nou papă este ales la prima sesiune de votare a zilei, caz în care fumul alb ar ieşi din coş în jurul orei locale 10:30.
În mod similar, următorul semnal cu fum nu ar putea veni până în jurul orei locale 19:00, cu excepţia situaţiei în care primul scrutin al după-amiezii va fi decisiv, caz în care fumul alb ar putea fi văzut în jurul orei locale 17:30.
Cardinalii electori vor rămâne în spatele uşilor închise, fără niciun contact cu lumea exterioară, până când va fi ales un nou lider al Bisericii Catolice.
Credincioşii începuseră deja să se adune în Piaţa Sfântul Petru joi dimineaţă, cu privirile aţintite asupra coşului de pe acoperişul Capelei Sixtine, în aşteptarea următorului semnal cu fum.
Papa Francisc a încetat din viaţă la 21 aprilie, în Lunea Paştelui, la vârsta de 88 de ani, după 12 ani la cârma Bisericii Catolice. AGERPRES/FOTO AI