Ascultă Radio România Iași Live

Dida Drăgan, „vocea de flacără a rock-ului românesc”

Dida Drăgan, „vocea de flacără a rock-ului românesc”

Publicat de Nicolae Tomescu, 14 septembrie 2021, 20:05

Dida Drăgan[1], o voce importantă a muzicii româneşti, s-a născut pe 14 septembrie 1946, la Jugureni/județul Dâmbovița…

Absolventă a „Școlii Populare de Artă”[2], a debutat la Concursul de interpretare „București ’71” – premiul I venind ca o consecință, firească, a talentului[3]. Anterior, făcea primii pași ai cariereiîn Germania[4]. Anul următor, „Festivalul de la Mamaia[5] o recompensează cu locul I la „secțiunea Interpretare”. În 1974, la Dresda, obține premiul pentru „cel mai bun solist al festivalului”[6]. A efectuat turnee în Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, U.R.S.S., Belgia, Danemarca, Japonia[7]

Între piesele de succes[8] ale artistei figurează „Nu pleca” (compusă de Adrian Ordean), cu care a participat, în 1993, la preselecția „Eurovison” (alături de trupa „Compact”):

Între albumele lansate de artistă se numără „Dida Drăgan” (1984), „Deschideți poarta soarelui” (1987), „O lacrimă de stea” (1997), „Pentru buni și pentru răi” (2001), „Mi-e dor de ochii tăi” (2002)…

Înainte de a ajunge la 75 de ani, susținea concerte (în 2017, spre exemplu, a evoluat pe scenele din Iași, Chișinău, Sibiu); a lansat, în același an, o melodie nouă, intitulată „Mi-e dor de tine”[9]

„Fraților, nu sunt bolnavă, sunt bine, nu renunț la scenă, până când plec pe câmpiile cerești, eu altceva n-am să fac! Eu fac vocalize, timp de oră, săptămânal, chiar și acum, când nu am concerte, muzica e un lucru greu, e un dar de la Dumnezeu, de care trebuie să avem mare grijă. S-a spus că, de 14 ani, mă tot tratez de cancer, de unde această știre lansată de oameni răi? Eu nu prea acord interviuri, așa că se inventează tot felul de lucruri. Am lumea mea, unde e loc doar de fiul meu, de muzică și de cei câțiva prieteni” (februarie 2021, interviu pentru playtech.ro)

[1] Pe numele său real Didina Alexandra Drăgan

[2] Clasa Floricăi Orăscu („Am fost ultima ei promoție. Era foarte severă, austeră chiar. Făcuse canto clasic. Am avut noroc. Știa ce să ceară, avea o atitudine personală pentru fiecare voce, pentru fiecare interpret în parte. Lucra la stil. Dar, în primul rând, ce nu pot uita a fost că era fascinată de noi toți. Noi care am năvălit în viața ei cu tinerețea noastră, cu dorințele noastre de glorie, cu talentul, cu foamea noastră de fericire, eram bucuria vieții ei”, mărturisea Dida Drăgan)…. A fost colegă cu Aura Urziceanu, Angela Similea, Mirabela Dauer, Olimpia Panciu

[3] Cu piesa „Vechiul pian” de Vasile V. Vasilache

[4] După ce se întâlnise, în România, cu compozitorul Manfred Nichthke, acesta din urmă a ascultat o înregistrare cu Dida Drăgan și i-a plăcut; i-a trimis, din Germania, o piesă compusă de Ghert Welkhich, pe care a orchestrat-o Petre Magdin și cu care Dida a participat la concursul de la Halle, unde a urcat pe aceeași scenă cu nume mari ale muzicii internaționale (Karel Gott, Helena Vondrachkova, Alla Pugaciova, Marila Radovicz, Joseph Laufer, Frank Schobel); a cântat piesa „Să nu-mi spui c-a trecut”, a avut succes și, ulterior, a câștigat 20 de medalii de aur la diferite concursuri

[5] Mai târziu, în 1985, obținea trofeul/secțiunea „Creație”/ cu piesa „Leagănul meu” de Horia Moculescu… A primit Premiul Special, tot la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia/ediția 2003

[6] Și premiul al III-lea pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin…

[7] La Tokyo, a fost finalistă la Festivalul Internațional al Cântecului cu piesa „Sămânța nemuririi” de Radu Șerban

[8] „Până-n cea din urmă zi” (Edmond Deda); „Iubesc primăvara” (Dan Ștefănică); „Visata mea iubire”, „Planete”, „Soarele zărilor” (Marius Țeicu); „Atunci” (Mișu Iancu); „Anilor”, „Voi, anotimpuri”, „Necuprins și cuprins”, „Soare și flori”, „Trepte de lumină”, „De ce taci?”, „Străinul”, „Chemarea anilor”, „Drumul”, „Glas de păduri”, „Semn de întrebare”, „Un fir de iarbă”, „Cer de baladă” (Petre Magdin); „Să ocrotim copacii înfloriți”, „Să nu lovim nicicând un porumbel”, „Deschideți poarta soarelui”, „Voi, oameni de mâine”, „Da, recunosc”, „Drumul iubirii” (Anton Șuteu); „Dac-ai să vii”, „O lacrimă de stea”, „Poveste fără final”, „Cu îngeri a nins”, „Nici chip, nici nume” (Liviu Tudan); „Cer și pământ”, „N-am să te-ntorc din drum”, „Nu vreau să te iert”, „Zilele ce trec prin mine”, „Drumul meu”, „Știu că vei pleca”, „Ai să mă pierzi” (Adrian Ordean), „Iertare”, „Legământ”, „Aur pe stradă”, „Ochii ploii”, „Cine crede în minuni?” (Florin Ochescu)… A colaborat cu mulți compozitori — Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Șuteu, Adrian Ordean, Florin Ochescu, cu trupe precum „Mondial”, „Romanticii”, „Roata”, „Sfinx”, „Monolit”, „Roșu și Negru”… Alți compozitori cu care a colaborat: „Reaprindeți candela” (Ion Aldea Teodorovici),

„Viața unui vis” (Sorin Chifiriuc), „Seara unui vis” (Dani Constantin), „Arde și doare” (Dragoș Docan), „Stau pe o margine de lună” (Adrian Enescu), „Corabie plutitoare, Pamântul” (Cornel Fugaru), „Să mă iubești!” (Mihai Pocorschi)…

[9] Compusă de Adi Ordean…

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”