Ministrul Mediului: Este o invenţie, un fake news, că România se opune Strategiei Forestiere Europene
Publicat de , 20 iulie 2021, 14:00
UPDATE – România nu s-a opus şi nu se opune Strategiei Forestiere Europene, dar trebuie să ştim exact ce costuri vor fi generate de obiectivele stabilite şi dacă aceste costuri vor fi suportate de către statele membre sau avem acces şi la alte resurse, a declarat, marţi, la Digi 24, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
‘Este o invenţie că România se opune Strategiei Forestiere (Strategia Uniunii Europene pentru păduri, n.r.). E un fake news, pentru că noi nu ne-am opus niciodată. Am cerut o Strategie Forestieră extrem de punctuală, negociată şi discutată cu statele membre. O strategie forestieră care poate să fie şi trebuie să fie ambiţioasă, dar care trebuie să aibă în vedere şi costurile pe care le va suporta fiecare stat membru. În aceeaşi idee, astăzi. discuţiile pe tema atingerii ţintei de neutralitate în ceea ce priveşte emisiile de carbon s-au axat pe această negociere punctuală a fiecărui element social, economic şi a impactului pe fiecare industrie în parte a acestor planuri. Este exact ceea ce îşi doreşte şi România: O discuţie atât pe fit for 55, cât şi pe elementele componente printre care şi Strategia Forestieră. Vrem să ştim exact care sunt ţintele pe care trebuie să le atingem, care sunt resursele pe care ne putem baza şi cum vor afecta aceste planuri industriile din statele membre. Nu e nicio noutate. Susţinem planurile Comisiei pe tot ce înseamnă reducerea efectelor schimbărilor climatice, prevenirea acestor dezastre, dar trebuie să ştim exact care este rolul şi care sunt resursele pe care ne bazăm‘, a spus Tanczos.
Întrebat dacă semnarea de către România a scrisorii deschise iniţiate de Austria pe tema Strategiei Forestiere Europene reprezintă punctul de vedere al Guvernului de la Bucureşti, ministrul Mediului a afirmat că premierul Florin Cîţu a fost informat ‘cu privire la susţinerea pe care o vom acorda acelei scrisori deschise’.
‘Nu a fost o poziţie a Guvernului României (semnarea scrisorii iniţiată de Austria către Comisia Europeană, n.r.), ci a fost o poziţie a Ministerului Mediului. L-am informat pe domnul prim-ministru cu privire la susţinerea pe care o vom acorda acelei scrisori deschise. Strategia Forestieră este doar o parte din tot ce înseamnă fit for 55. Este o componentă la care trebuie să lucreze Ministerul Mediului din România. Aceste teme sunt împărţite în mod diferit în statele membre. Sunt foarte multe state care au activitatea de management forestier în alte ministere, nu la un minister a Mediului. România trebuie să gestioneze, prin Ministerul Mediului, atât problematica schimbărilor climatice, cât şi problematica forestieră, dar şi alte problematici. Nu există un pericol de suprareglementare. Reglementarea activităţii forestiere în România este printre cele mai restrictive din Europa, bazată pe amenajamente silvice, lucru care lipseşte în foarte multe state membre. Strategia Forestieră stabileşte ţinte, obiective care vor genera costuri ce trebuie decise dacă vor fi suportate de statele membre sau avem acces şi la alte resurse’, a susţinut Barna Tanczos.
Ministrul de resort a subliniat, luni, într-o conferinţă de presă, că, pe fondul apariţiei unei variante neoficiale a Strategiei Forestiere Europene, care a circulat în statele membre UE, Austria a elaborat o scrisoare deschisă, agreată de alte 11 ţări, între care şi România, în care se solicita o dezbatere punctuală pe noul document oficial.
‘Zilele trecute, până vineri, a circulat o variantă neasumată de Comisie, o variantă draft a acestei noi strategii care, oficial, nu a fost prezentată statelor membre. Un draft care a parcurs o procedură de consultare publică cu cetăţenii, dar care abia vineri s-a materializat într-un document oficial al Comisiei. Înainte de asumarea publică oficială a acestei strategii şi prezentarea atât spre informarea Parlamentului, cât şi comitetului regiunilor şi al Comitetul economic şi social, documentul a circulat pe căi neoficiale către statele membre. Urmare a acestui fapt, Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România. Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esenţiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii. Voi avea mâine (marţi, 20 iulie, n.r.) o întâlnire bilaterală cu domnul comisar. Vom discuta inclusiv acest aspect, cât şi aspectele legate de tot ce înseamnă exploatare forestieră, protecţia biodiversităţii, infringement pe păduri din punctul de vedere al României şi pentru a susţine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel încât aceasta să aducă beneficii în primul rând mediului, în al doilea rând statelor care îşi vor asuma un rol esenţial în implementarea strategiei’, a explicat oficialul.
Comisia Europeană a adoptat, vineri, noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, o iniţiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, conform unui comunicat de presă al Executivului comunitar.
Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse recent pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei.
Prin abordarea în manieră integrată a aspectelor sociale, economice şi de mediu, Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncţionalitatea pădurilor din UE şi pune în evidenţă rolul fundamental jucat de silvicultori.
Strategia este însoţită de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.
Totodată, documentul stabileşte o viziune şi acţiuni concrete pentru creşterea cantităţii şi calităţii pădurilor din UE şi pentru consolidarea protejării, refacerii şi rezilienţei lor. Acţiunile propuse vor mări sechestrarea carbonului prin îmbunătăţirea absorbanţilor şi a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Strategia se angajează să protejeze cu stricteţe pădurile primare şi seculare, să refacă pădurile degradate şi să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să menţină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile şi de care depinde societatea.
În plus, promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă şi biodiversitate, reliefează necesitatea menţinerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile şi încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă.
De asemenea, strategia prevede elaborarea unor scheme de plată destinate proprietarilor şi administratorilor pădurilor care furnizează servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin menţinerea intactă a unor părţi ale pădurilor. Noua politică agricolă comună (PAC) va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direcţionat pentru silvicultori şi pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor. Noua structură de guvernanţă pentru păduri va crea un spaţiu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii şi administratorii de păduri, industria, mediul academic şi societatea civilă să poată discuta despre viitorul pădurilor în UE şi să ajute la păstrarea acestor bunuri valoroase pentru generaţiile viitoare.
Nu în cele din urmă, documentul anunţă o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea şi colectarea de date în domeniul forestier în UE. Colectarea de date armonizată la nivelul UE, combinată cu planificarea strategică la nivelul statelor membre, va oferi o imagine cuprinzătoare a situaţiei, a evoluţiei şi a evoluţiilor viitoare preconizate ale pădurilor din UE. Acest lucru este esenţial dacă dorim să ne asigurăm că pădurile îşi pot îndeplini multiplele funcţii în domeniul climei, al biodiversităţii şi al economiei. AGERPRES
Ministrul mediului, Tánczos Barna, a explicat luni, într-o conferinţă de presă, că nu au existat consultări cu statele membre ale Uniunii Europene pe marginea documentului oficial elaborat de Comisie şi că este nevoie de o dezbatere punctuală în acest sens.
Tánczos Barna a mai anunţat şi că se va întâlni marți, cu comisarul european din domeniu şi va discuta despre tot ceea ce înseamnă exploatări forestiere.
Într-o reacţie publicată, luni, Comisia Europeană îl contrazice pe ministrul român al Mediului şi precizează că a existat o consultare publică deschisă prin intermediul site-ului web al Executivului comunitar asupra noii strategii forestiere a Uniunii Europene.
Comisia mai arată că au avut loc consultări specifice şi cu autorităţile competente ale statelor membre, cu ONG-urile, cu mediul academic şi cu organizaţiile internaţionale, în urma cărora s-au primit peste 19 mii de răspunsuri.
(Rador/FOTO radioiasi.ro)
