Mai multe organizaţii de mediu susţin că Legea offshore reprezintă un pericol pentru mediu

Publicat de Andreea Drilea, 12 mai 2022, 17:41

Organizaţiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România şi Comunitatea Declic au trimis o scrisoare parlamentarilor implicaţi în procesul de aprobare a Legii offshore şi trag un semnal de alarmă cu privire la pericolele majore de mediu, potrivit unui comunicat remis, joi, AGERPRES.

‘Vă solicităm ca, în calitate de iniţiatori ai propunerii de modificare şi completare a legii offshore, să organizaţi o dezbatere extinsă cu societatea civilă şi să prezentaţi public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris’, se arată în comunicat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii offshore şi propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore sunt în plin proces legislativ şi au fost adoptate în plenul Senatului, iar acum merg spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor.

Aceste propuneri au nevoie de o dezbatere extinsă, cu implicarea publicul larg, în care să fie prezentate riscurile de mediu, precum producerea unui accident major şi limitarea consecinţelor unor astfel de accidente care vizează operaţiunile petroliere şi gaziere în zonele din Marea Neagră, spun ONG-urile.

‘În timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale şi comerciale, România are nevoie şi de un cadru ce vizează protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore. Deşi acest cadru există prin legea privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislaţia naţională anumite prevederi ale Directivei privind siguranţa activităţilor offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor şi la asigurarea unei reacţii prompte şi eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanţaţi, dispun de expertiză tehnică necesară şi au la dispoziţie resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar’, se precizează în comunicat.

De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerinţelor de siguranţă, precum şi un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident.

Această legislaţie trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor şi habitatelor naturale protejate, dar şi a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin.

Accidentele majore legate de operaţiunile petroliere şi gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc.

‘Raportul IPCC ‘Schimbările climatice 2022: impacturi, adaptare şi vulnerabilitate’ semnalează încă o dată daunele semnificative cauzate de schimbările climatice aflate deja în desfăşurare accelerată de zeci de ani, care au impact asupra comunităţilor de pe tot globul, inclusiv prin creşterea nivelului mării, inundaţii, secetă, furtuni, incendii şi foamete. Mai multe investiţii în combustibili fosili şi infrastructura aferentă vor creşte atât nivelul poluării, cât şi pe cel al emisiilor de gaze cu efect de seră şi nu vor servi decât la agravarea acestor impacturi. Numeroase studii au arătat că orice investiţie nouă în aprovizionarea cu combustibili fosili va face imposibilă atingerea obiectivului de limitare a creşterii temperaturii medii globale la cel mult 1,5 grade Celsius, aşa cum prevede Acordul de la Paris’, mai spun organizaţiile.

Criza preţului la energie este resimţită în mod disproporţionat de gospodăriile cu venituri mici şi moderate, dintre care cele mai multe sunt blocate în dependenţa de gazele fosile.

Având în vedere că preţurile la energie par să rămână volatile în anii următori, precum şi faptul că este probabil că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) să fie taxate mult mai puternic conform noi scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), demararea unor astfel de proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar putea însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică, cred activiştii de mediu.

Sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare de către companiile implicate în exploatarea gazelor vor fi investite de către România în extinderea reţelei de distribuţie şi a racordărilor la reţea, fapt ce blochează şi mai mulţi români în dependenţa de gaze.

România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze, iar acest lucru ar trebui făcut în timp ce se iau toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în faţa preţurilor mai mari la energie. Într-o lume în care tehnologia necesară tranziţiei energetice este disponibilă de multe decenii, autorităţile trebuie să ofere suport şi acces la servicii energetice pentru toţi.

În acelaşi timp, România trebuie să se asigure că îşi îndeplineşte angajamentele climatice luate şi să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Altfel, ne vom confrunta cu efecte climatice devastatoare, excesul de carbon afectând toate formele de viaţă şi reprezentând cauza principală a încălzirii climatice pe întregul glob.

‘Creşterea energiei regenerabile pe termen lung ajută la reducerea dependenţei de gazele fosile. Aceasta este prima şi una dintre cele mai importante soluţii. În orice caz, capacităţile de energie regenerabilă pot fi construite mai rapid şi la un cost mult mai mic în comparaţie cu capacităţile noi de generare a energiei din gaze fosile. În Comunicarea Repower EU, factorii de decizie europeni şi-au luat angajamentul deja că vor permite procese mai rapide de autorizare pentru noile proiecte de energie regenerabilă’, se mai arată în comunicat.

România are un potenţial uriaş de energie eoliană offshore, dar legislaţia aferentă nu există şi nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situaţiei. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din ţară.

Investiţiile în eficienţa energetică sunt măsuri importante pe termen scurt pentru că reduc cererea de energie în timpul tranziţiei la sursele regenerabile. Pot ajuta la reconstruirea economiilor mai verzi şi competitive. Şi, bineînţeles, eficienţa energetică, alături de furnizarea de energie curată, vor reduce sărăcia şi poluarea aerului, vor stimula activitatea industrială şi vor oferi multe alte beneficii sociale.

‘Un plan pentru a reduce consumul de gaze fosile trebuie să fie prioritatea energetică zero a României în acest moment. Vă solicităm să organizaţi o dezbatere extinsă cu societatea civilă şi să prezentaţi public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi climei’, conchide comunicatul.

(AGERPRES/Foto radioiasi.ro)