Comisia Europeană: România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2018
Publicat de , 27 februarie 2019, 15:13
UPDATE – ora 15:32 România nu a făcut niciun progres cu privire la cadrul fiscal, stabilirea salariului minim, implementarea legii privind venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat, se arată în raportul de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană.
Pe de altă parte, ţara a înregistrat progrese limitate în domeniul colectării taxelor şi respectării obligaţiilor fiscale, creşterii competenţelor în domeniul educaţiei, dialogului social, îngrijirii în ambulatoriu, prioritizării investiţiilor publice şi achiziţiilor publice, se mai precizează în documentul citat.
Potrivit Executivului comunitar, de la debutul semestrului european, în 2011, 59% din toate recomandările specifice de ţară adresate României au înregistrat cel puţin ‘unele progrese’, în timp ce 41% au înregistrat progrese ‘limitate’ şi chiar ‘niciun progres’.
Pe ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandările specifice de ţară începând din 2013, însă elanul pentru reforme pare să se fi redus în ultimii ani. În mai multe domenii, acţiunile au încetinit şi chiar au fost inversate şi este nevoie în continuare de eforturi pentru a atinge rezultate tangibile.
În ceea ce priveşte ajustarea fiscală, Comisia subliniază că România a urmat o consolidare fiscală care i-a permis să îşi atingă obiectivul pe termen mediu în 2014 şi 2015. ‘Cu toate acestea, începând din 2016 autorităţile au urmat o politica fiscală expansionistă care a dus la o deviere semnificativă faţă de obiectiv’, se arată în documentul Executivului comunitar.
Comisia precizează că progresele pe piaţa muncii şi reforma sistemului de asistenţă socială au stagnat după 2016.
‘Salariul minim continuă să fie stabilit de guvern în mod ad-hoc, dialogul social rămâne ineficient, iar rolul unor instituţii importante a fost recent slăbit. Implementarea legii venitului minim de incluziune, adoptată în 2016, a stagnat şi acum se aşteaptă să intre în vigoare doar în luna aprilie 2019’, subliniază raportul CE.
Potrivit acestuia, sistemul de sănătate se confruntă cu numeroase provocări. Progresul reformelor în domenii cheie precum construcţia spitalelor regionale a fost întârziat, în timp ce în alte domenii prioritare măsurile luate de autorităţi par insuficiente. Capacitatea administrativă a Ministerului Sănătăţii continuă să fie foarte limitată. Trecerea la îngrijirea în ambulatoriu rămâne într-un stadiu incipient, în condiţiile în care majoritatea eforturilor sunt concentrate pe îngrijirea spitalicească, explică sursa citată.
Executivul comunitar atrage atenţia că modul în care sunt elaborate politicile publice rămâne foarte impredictibil. ‘Modificările legislative importante şi uneori complexe sunt adoptate în continuare fără o consultare adecvată a actorilor importanţi, în timp ce studiile de impact deseori lipsesc. Acest lucru a făcut ca, în multe cazuri, să fie nevoie de adoptarea unor modificări legislative adiţionale pentru a corecta efectele neintenţionate ale ordonanţelor de urgenţă adoptate din scurt. Declaraţiile publice contradictorii cu privire la viitorul reformelor importante contribuie şi ele la un climat general de impredictibilitate a procesului de elaborare a politicilor, ceea ce afectează în mod negativ mediul de afaceri’ se arată în document.
Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 28 de rapoarte de ţară din analiza ‘Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale’.
Costurile de finanţare ale datoriei publice au crescut de la mijlocul lui 2017, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să urce gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu, se arată în raportul de ţară dedicat României din analiza: ‘Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale’, publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).
Din cauza deficitului structural primar ridicat şi presupunând că nu vor fi schimbări de politică economică, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşească până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB. Prin aderarea la reglementările fiscale existente, nivelul datoriei ar ajunge pe o traiectorie descendentă, în raport cu scenariul de bază, în care vor fi schimbări de politică economică, se arată în raport.
Legea responsabilităţii fiscale stabileşte regulile fiscale naţionale numerice care ar trebui să ghideze procesul bugetar. Ea conţine reglementarea privind deficitul structural, care necesită conformarea sau convergenţa către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, ce prevede că deficitul structural nu trebuie să depăşească 1% din PIB, apreciază CE.
Ca şi în anii precedenţi, cadrul fiscal naţional nu a fost respectat. Conform Consiliului fiscal, bugetul pe 2018 este în flagrantă contradicţie cu reglementările fiscale stabilite prin Legea responsabilităţii fiscale. În particular, bugetul pe 2018 are ca ţintă un deficit de aproape 3% din PIB, ceea ce este în contradicţie cu reglementarea privind deficitul structural, se arată în raport.
Proiectul bugetului pe 2019, aprobat de Guvern în 8 februarie, încalcă din nou multiple reglementări fiscale, inclusiv pe cea privind deficitul structural, conform Consiliului fiscal. Mai mult, ca în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis către Parlament o actualizare a strategiei fiscale pe termen mediu, până la termenul limită stabilit în august, subminând astfel rolul instituţiei. De asemenea, ca şi în anii precedenţi, autorităţile nu au semnat o declaraţie că bugetul pe 2019 şi strategia fiscală respectă reglementările fiscale şi principiile responsabilităţii fiscale, consideră CE.
(Agerpres/FOTO romanialibera.ro)
