Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor
Publicat de Andreea Drilea, 25 noiembrie 2016, 08:55
Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor este marcată, în fiecare an, la data de 25 noiembrie, și a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția din 54/134 din 17 decembrie 1999. Cu acest prilej, Organizația Națiunilor Unite a invitat guvernele, organizațiile internaționale și neguvernamentale să organizeze activități menite să trezească conștiința publică în fața acestor probleme, se arată pe site-ul oficial al ONU.
Mai multe organizații nonguvernamentale au organizat în Piața Unirii un miting împotriva violenței asupra femeilor. De asemenea, unele dintre protestatare au purtat tricouri cu mesaje împotriva violenței asupra femeilor și au fost machiate astfel încât să pară bătute.
Violența împotriva femeilor și fetelor este tot mai mult recunoscută ca fiind una dintre cele mai stringente probleme actuale. În fiecare colț al lumii, efectul dăunător pe care violența îl are asupra femeilor împiedică progresele în multe domenii, reprezentând un alt obstacol în eradicarea sărăciei, combaterea HIV/SIDA, menținerea păcii și securității în lume. Comunitatea internațională și societatea civilă au ajuns la concluzia că nu există circumstanțe atenuante pentru violența împotriva femeilor și fetelor. Când are loc, acest act reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, este un fapt criminal și inacceptabil.
Activiștii pentru drepturile femeii marchează Ziua împotriva violenței femeilor începând cu 1981. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal din Republica Dominicană, care militau pentru respectarea drepturilor lor. În 1979, a fost adoptată Convenția ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, principalul instrument internațional al drepturilor femeilor și fetelor. Convenția, alături de alte instrumente legale cu rezultate negociate în cadrul conferințelor internaționale, statuează drepturile femeilor și fetelor la o viață fără violență. La 20 decembrie 1993, prin rezoluția 48/104, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor.
”16 zile de activism împotriva violenței bazate pe gen” (”16 Days of Activism against Gender-Based Violence Campaign”) este o campanie internațională ce se desfășoară în perioada cuprinsă între 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii și 10 decembrie, Ziua drepturilor omului, potrivit www.unwomen.org. Campania a fost creată de către activiștii primului Institut de Leadership Global al Femeilor în 1991 și este coordonată în fiecare an, de către Centrul pentru Leadership Global al Femeilor. În acest context, pentru a susține inițiativa societății civile, în fiecare an, campania inițiată de secretarul general al ONU, UNiTE pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor face un apel în vederea luării unor măsuri pentru a crește gradul de conștientizare la nivel mondial și de a crea oportunități pentru discuții în vederea depășirii provocărilor și găsirii de soluții.
În 2016, tema campaniei UNiTE este: ”Orange the World: Strângem fonduri pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor”. Una dintre cele mai mari provocări pentru eforturile de prevenire și încetare a violenței împotriva femeilor și fetelor la nivel mondial este reprezentată de deficitul substanțial al finanțărilor. Obiectivele de dezvoltare durabilă, care includ un obiectiv specific privind eradicarea violenței împotriva femeilor și fetelor, oferă promisiuni uriașe, dar trebuie să fie finanțate în mod adecvat, în scopul de a aduce schimbări reale și semnificative în viața femeilor și fetelor. Inițiativa reprezintă, de asemenea, posibilitatea de mobilizare a resurselor pentru această problemă.
Anul trecut, ca parte a inițiativei ”Orange the World: Opriți Violența împotriva Femeilor și Copiilor” s-au desfășurat sute de activități în peste 90 de țări. Totodată, o serie de clădiri și monumente din întreaga lume au fost iluminate în portocaliu (culoarea acestei zile), inclusiv clădirea Comisiei Europene din Belgia, clădirea Consiliului Europei din Franța, templele antice Abu Simbel din Nubia, sudul Egiptului, poarta-monument din New Delhi, India, Turnul Maiden din Istanbul, Turcia și site-ul arheologic Petra din Iordania.
Tot în 2015, o nouă agendă a dezvoltării globale a fost acceptată și aplicată la nivelul tuturor statelor lumii. Prin cele 17 obiective, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă acoperă politicile și acțiunile globale pentru următorii 15 ani. Agenda, de asemenea, recunoaște egalitatea între sexe și emanciparea femeilor ca o prioritate-cheie și promite că „nimeni nu va fi lăsat în urmă”. Obiectivul 5 are ca scop „realizarea egalității de gen și abilitarea tuturor femeilor și fetelor” și include obiective specifice pentru a elimina toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor. Pentru prima dată, eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor a devenit o parte esențială a agendei globale de dezvoltare.
La Istanbul, în 2011, a fost adoptată Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Convenția cuprinde clauze generale, precum înscrierea principiului egalității între femei și bărbați în constituțiile și legislațiile naționale și abrogarea tuturor legilor și practicilor discriminatorii, dar și măsuri concrete. Documentul prevede, de asemenea, împreună cu măsuri de sensibilizare și de educare, obligația de a crea servicii de sprijin specializate pentru femeile victime ale violențelor și deschiderea unor refugii, dar și obligația de a înscrie interdicția de abuzuri în legile naționale.
Guvernul României a aprobat, la 23 septembrie 2015, proiectul de lege privind ratificarea Convenției Consiliului Europei de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
În România, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, și implicit a violenței în familie, reprezintă o parte integrantă a politicii de stat pentru protecția familiei și de sănătate publică, fiind soluționată legislativ prin Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie modificată prin Legea nr.25/2012.
Legea nr.25/2012 stipulează că „prevenirea și combaterea violenței în familie face parte din politica integrată de ocrotire și sprijinire a familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică și constituie, totodată, un obiectiv de interes național”.
Potrivit datelor prezentate pe www.unwomen.org, se estimează că 35% dintre femei și fete s-au confruntat cu o formă de violență fizică și/sau sexuală la nivel global din partea partenerului sau unei alte persoane, iar în unele țări, șapte din zece femei au trăit o formă de abuz în timpul vieții lor. Totodată, unele studii naționale arată că peste 70% din femei au trăit experiența unei violențe fizice și/sau sexuale din partea partenerului. 43% din femeile din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au trăit experiența unei forme de violență psihologică provocată de partener în timpul vieții lor.
Totodată, se estimează, că în 2012, femeile care au fost victime ale unei omucideri la nivel global, aproape jumătate au fost ucise de către parteneri sau membri ai familiei, comparativ cu mai puțin de șase la sută dintre bărbați uciși în același an.
La nivel mondial, peste 700 de milioane de femei au fost căsătorite având sub 18 ani, dintre care 250 de milioane au fost căsătorite înainte de a împlini vârsta de 15 ani, potrivit statisticilor Națiunilor Unite. Copiii-mirese se află adesea în imposibilitatea de a negocia un act sexual protejat, lăsându-le vulnerabile în fața unei sarcini timpurii precum și a infecțiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV.
Una din 10 femei din cadrul Uniunii Europene au raportat experiența unei hărțuiri prin rețelele de comunicare începând cu vârsta de 15 ani (inclusiv primirea de e-mailuri sau mesaje SMS nedorite, ofensatoare, explicit sexuale sau avansuri ofensive, nepotrivite pe site-urile de socializare). Riscul cel mai ridicat este în rândul femeilor tinere între 18 și 29 de ani.
(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)
