Trei ani de la declanşarea invaziei ruseşti în Ucraina

Preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi António Costa, prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, şi premierul spaniol, Pedro Sánchez, precum şi lideri din ţările baltice şi nordice se află la Kiev pentru a-şi reafirma susţinerea faţă de Ucraina, într-un moment în care noua poziţionare a Statelor Unite schimbă datele conflictului.

Volodimir Zelenski le-a mulţumit tuturor celor care apără şi susţin Ucraina, într-un mesaj postat pe reţelele sociale, la trei ani de la declanşarea invaziei ruseşti. Manifestaţii de susţinere a Ucrainei au avut loc, în aceste zile, la Paris, Praga şi la Vilnius, în faţa ambasadei Rusiei la Washington şi în mai multe oraşe americane.

Alte manifestaţii sunt prevăzute să aibă loc la Londra şi la Sydney.

Într-un mesaj video adresat participanţilor de la Kiev, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat că securitatea Ucrainei este esenţială atât pentru România, cât şi pentru întreg continentul european, iar sprijinul pentru Kiev trebuie continuat.

Ilie Bolojan: Este în interesul nostru, al tuturor, să împărtăşim obiectivul, care este şi cel al Statelor Unite ale Americii, de a pune capăt acestui război, care durează de prea mult timp şi a distrus prea multe vieţi. În acelaşi timp, este necesar ca Ucraina şi Uniunea Europeană să fie implicate în negocierile de pace. România este pregătită să se coordoneze cu toţi partenerii europeni, americani şi aliaţi pentru a contribui la găsirea cât mai rapidă a căii către o pace justă şi durabilă.

Un mesaj asemănător a fost transmis şi de premierul Marcel Ciolacu, potrivit căruia România trebuie să susţină la ONU atât rezoluţia americană privind încetarea războiului din Ucraina, cât şi pe cea europeană.

Marcel Ciolacu: Nu putem vorbi despre o pace durabilă, nu conjuncturală, fără implicarea partenerului strategic al României – Statele Unite ale Americii. Este normal să fie o poziţionare între Statele Unite şi Europa, pentru că face parte dintr-un mecanism. Dar eu sunt ferm convins că în perioada următoare vom vedea cu toţii că abordările de fapt sunt comune. Sunt două rezoluţii propuse. E o rezoluţie a Statelor Unite în Consiliul de Securitate, o rezoluţie pe care o să o propună ţările membre ale Uniunii Europene în plenul Adunării Generale ONU. Dar România, din punctul meu de vedere, va trebui ambele rezoluţii să le susţină, pentru că spun acelaşi lucru.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)