Rusia, absentă de la audierile în faţa CIJ privind războiul din Ucraina (judecător)
Publicat de Andreea Drilea, 7 martie 2022, 11:15
UPDATE – Rusia a boicotat luni audierile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în cadrul unei proceduri iniţiate de Ucraina, care va argumenta că Moscova a interpretat în mod fals legea cu privire la genocid pentru a-şi justifica invazia şi va solicita un ordin de urgenţă pentru stoparea ostilităţilor, relatează Reuters şi AFP.
Audierile au început la 09:00 GMT la Curtea Internaţională de Justiţie fără o reprezentare juridică din partea Rusiei.
‘Curtea deplânge absenţa Federaţiei Ruse de la această procedură orală’, a declarat judecătoarea Joan Donoghue, preşedinta CIJ, indicând că a primit o notificare în acest sens de la ambasadorul Rusiei în Ţările de Jos, unde îşi are sediul CIJ.
Această înaltă instanţă ONU şi-a exprimat regretul în legătură cu respectiva decizie a Rusiei de a nu se prezenta la audieri.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Ţările de Jos nu a răspuns la o solicitare Reuters pentru un comentariu.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ‘acţiunea militară specială’ a Rusiei este necesară ‘pentru a proteja oamenii care au fost victime ale intimidării şi genocidului’ – adică pe cei a căror primă sau singură limbă este rusa – în estul Ucrainei. AGERPRES
Ucraina va cere luni Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), să emită o hotărâre de urgenţă prin care să solicite Rusiei să îşi oprească invazia, considerând că argumentele folosite de Moscova pentru a-şi justifica atacul armat se bazează pe o interpretare eronată a legii genocidului, informează Reuters.
Deşi hotărârile curţii sunt obligatorii şi ţările le respectă în general, CIJ nu deţine mijloace directe pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.
Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că ‘operaţiunea militară specială’ din Ucraina este necesară ‘pentru apărarea persoanelor care au fost victime ale intimidărilor şi genocidului’, referindu-se la locuitorii din estul acestei ţări a căror primă sau singură limbă vorbită este rusa.
Partea ucraineană consideră că afirmaţia de ‘genocid’ este neadevărată şi că, în orice caz, ea nu reprezintă o justificare legală pentru a susţine invadarea ţării.
Dosarul depus la Curtea Mondială, cunoscută oficial sub numele de Curtea Internaţională de Justiţie, se concentrează pe interpretarea unui tratat din 1948 privind prevenirea genocidului, semnat de ambele ţări. Tratatul desemnează CIJ drept for legislativ pentru rezolvarea litigiilor dintre semnatari.
Săptămâna trecută, consiliul executiv al Asociaţiei Internaţionale a Cercetătorilor din domeniul Genocidului a dat publicităţii un comunicat în care a afirmat că Vladimir Putin ‘şi-a însuşit eronat şi a utilizat abuziv termenul de ‘genocid” .
‘Nu există absolut nicio dovadă că există un genocid în Ucraina’, a declarat preşedintele asociaţiei menţionate, Melanie O’Brien.
Ambasada Rusiei din Haga nu a dat curs solicitărilor agenţiei Reuters de a face declaraţii pe această temă.
CIJ poate dispune ‘măsuri provizorii’ rapide într-un termen de câteva zile sau de câteva săptămâni pentru a preveni agravarea situaţiei din Ucraina, înainte de a analiza fondul dosarului sau de a decide dacă acesta este de competenţa sa.
Ucraina a solicitat măsuri provizorii din partea CIJ în 2014 după ce Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea, iar curtea a ordonat ambelor ţări să nu agraveze disputa.
Audierile de luni vor începe la ora locală 10:00 (09:00 GMT) cu prezentarea argumentelor părţii ucrainene. Rusia îşi va susţine cauza în cursul zilei de marţi. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
