Laboratorul spaţial chinez Tiangong-1 s-a dezintegrat deasupra Pacificului de Sud
Publicat de Andreea Drilea, 2 aprilie 2018, 07:47
Laboratorul spaţial chinez Tiangong-1 s-a dezintegrat la reintrarea sa în atmosfera terestră luni, deasupra părţii centrale a Pacificului de Sud, după un zbor necontrolat pe orbită care a durat aproximativ doi ani, informează AFP.
După mai multe zile de incertitudini, fostul laborator spaţial a reintrat în atmosferă luni în jurul 00.15 GMT, a anunţat CMSEO, Biroul chinez însărcinat cu coordonarea zborurilor spaţiale cu echipaje umane la bord.
‘Cele mai multe dintre echipamente au fost distruse în timpul fazei de reintrare în atmosferă’, a precizat CMSEO într-un comunicat.
Modulul spaţial, care nu mai răspundea la comenzi din 2016, a reintrat în atmosferă puţin mai devreme decât au prevăzut specialiştii. CMSEO anunţase că revenirea staţiei chineze pe Terra se va produce în jurul orei 00.42 GMT, ceea ce ar fi plasat-o deasupra Atlanticului de Sud, în largul oraşului brazilian Sao Paulo.
Staţia spaţială dezafectată avea o greutate de opt tone, însă prăbuşirea ei nu prezenta riscul de a produce pagube materiale, au anunţat autorităţile chineze, care au promis pământenilor că vor asista la un spectacol ‘splendid’, asemănător unei ‘ploi de stele’.
‘Oamenii nu au niciun motiv să se îngrijoreze’, a asigurat CMSEO săptămâna aceasta. Acest tip de staţie spaţială ‘nu se prăbuşeşte pe Terra în mod violent ca în filmele ştiinţifico-fantastice’, a explicat un reprezentant al instituţiei chineze.
Laboratorul spaţial chinez a fost plasat pe orbită în septembrie 2011. Tiangong-1 ar fi trebuit să efectueze o intrare controlată în atmosfera terestră, însă a încetat să funcţioneze în martie 2016, generând îngrijorări legate de ‘prăbuşirea’ sa pe Terra.
Un risc de 1 la 700 de milioane
Totuşi, riscul pentru ca o persoană să fie lovită de un fragment desprins din staţia chineză cu greutatea de peste 200 de grame este de 1 la 700 de milioane, potrivit CMSEO.
Tiangon-1, supranumit şi ‘Palatul celest’, a fost utilizat pentru realizarea unor experimente medicale. Acest laborator era de asemenea considerat drept o etapă intermediară pentru construirea unei staţii spaţiale chineze.
În 60 de ani de zboruri spaţiale, au existat doar 6.000 de intrări necontrolate în atmosferă ale unor obiecte de mari dimensiuni fabricate de om şi un singur deşeu spaţial a lovit o persoană, fără să o rănească, afirmă Stijn Lemmens, un expert al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
În timpul reintrării în atmosferă, căldura tot mai mare şi forţa de frecare cu aerul determină o combustie sau o explozie a structurii principale a acestor structuri, la o altitudine de aproximativ 80 de kilometri.
Cele mai multe dintre fragmente se dispersează în aer şi doar un mic număr dintre ele pot apoi să cadă, relativ lent, înainte de a se prăbuşi pe Terra. Contactul cu planeta noastră are cele mai mari şanse să se realizeze în mare, întrucât oceanele ocupă peste 70% din suprafaţa Terrei.
Staţia Tiangong-1 ocupă locul 50 în topul celor mai mari obiecte care efectuează o intrare necontrolată în atmosfera terestră de după anul 1957, a estimat Jonathan McDowall, un astronom de la Centrul de astrofizică Harvard-Smithsonian din Statele Unite.
China a investit miliarde de euro în programul său de cucerire a spaţiului, încercând să prindă din urmă UE şi Statele Unite. Coordonat de armată, acest program spaţial este considerat un veritabil simbol al puterii regăsite a ţării.
Autorităţile de la Beijing şi-au anunţat intenţia de a trimite un vehicul spaţial pe orbita planetei Marte în jurul anului 2020, înainte de a încerca să plaseze un vehicul teleghidat pe suprafaţa ‘Planetei Roşii’.
De asemenea, China doreşte să plaseze pe orbită până în 2022 o staţie spaţială ce va avea la bord echipaje de astronauţi, în momentul în care Staţia Spaţială Internaţională (ISS) va fi încetat să funcţioneze. Totodată, China doreşte să trimită şi un astronaut pe suprafaţa Lunii.
(Agerpres/FOTO space.com)
