(INTERVIU) Comisia Europeană și procedura de infringement pe problema calității aerului

Publicat de Lucian Bălănuţă, 5 august 2018, 16:07 / actualizat: 22 august 2018, 16:16

Recent, România a fost trimisă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului, iar o nouă procedură de infringement este în lucru tocmai petnru modul în care se monitorizează factorii de poluare în ţara noastră. Lucian Bălănuță a obținut o serie de răspunsuri de la Comisia Europeană pe acest subiect.

1. Care au fost cele mai recente evoluții din România care au fost raportate Comisiei Europene după începerea procedurii de încălcare a legislației privind poluarea?

Procedurile de încălcare includ o serie de măsuri și schimburi care vizează rezolvarea problemelor în cauză înainte de sesizarea Curții. După data de 17 mai 2018, când Comisia a decis trimiterea României la Curtea de Justiție pentru depășirea valorilor limită ale particulelor (PM10) în conformitate cu Directiva privind calitatea aerului înconjurător, a avut loc la 12 iulie un dialog de revizuire a implementării mediului. Obiectivul dialogului privind revizuirea punerii în aplicare a măsurilor de mediu este de a sprijini statele membre în elaborarea politicilor și a legislației UE în materie de mediu. Autoritățile române au informat Comisia cu privire la lucrările în curs de desfășurare pentru îmbunătățirea calității aerului în România, inclusiv un nou plan de calitate a aerului pentru București.

2. Până la un verdict al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care sunt așteptările Comisiei Europene față de autoritățile române, pentru a se alinia la criteriile UE în ceea ce privește calitatea aerului / poluarea?

Odată ce a fost sesizată Curtea, cauza se află la Curtea Europeană de Justiție, nu la Comisia Europeană. Independent de aceasta, Directiva privind calitatea aerului ambiental solicită statelor membre să respecte valorile limită convenite privind calitatea aerului și, în cazul depășirii valorilor limită, să ia măsurile adecvate pentru a menține perioadele de depășire cât mai scurte posibil. Alegerea acestor măsuri este lăsată la latitudinea statelor membre.

3. Care sunt problemele precise pe care Comisia Europeană le-a declanșat în cazul orașului Iași din România?

Avizul motivat al Comisiei privind depășirile PM10 în România, adică ultima etapă a acestei proceduri de încălcare a legislației înainte de sesizarea Curții, a acoperit depășirile PM10 atât în ​​București, cât și în Iași. Pe baza ultimelor date și planuri privind calitatea aerului prezentate de autoritățile române, Comisia Europeană a decis să sesizeze Curții de Justiție asupra depășirilor persistente ale valorii limită zilnice PM10 în aglomerația Bucureștiului. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația calității aerului și implementarea măsurilor privind calitatea aerului în România, inclusiv Iași, precum și eficacitatea măsurilor luate. În plus, Comisia a prezentat – și printr-o procedură separată de încălcare a dreptului comunitar – probleme legate de monitorizarea și raportarea calității aerului din țara respectivă la autoritățile române.

4. Care este orașul cel mai poluat din România, în funcție de rapoartele pe care le-ați primit?

Pe baza datelor raportate de autoritățile române pentru anul 2016, în aglomerația Bucureștiului, valorile limită zilnice PM10 au fost depășite în mod persistent, deoarece legislația UE a devenit aplicabilă României (iar în 2016 la 38 de zile). Statele membre vor trebui să raporteze Comisiei Europene datele privind concentrațiile de poluanți atmosferici în 2017 până la sfârșitul lunii septembrie 2018.

Biroul ofițerului de presă pentru mediu, afaceri maritime și pescuit – Comisia Europeană