Guvernul Rep. Moldova respinge ‘declaraţiile propagandistice’ ale Tiraspolului

Publicat de Andreea Drilea, 28 februarie 2024, 18:56

Guvernul Republicii Moldova respinge ‘declaraţiile propagandistice’ ale Tiraspolului, a afirmat miercuri vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, într-o primă reacţie a autorităţilor de la Chişinău la rezoluţia adoptată anterior în cursul zilei de Congresul aşa-zişilor deputaţi ‘de toate nivelurile’ din regiunea transnistreană, care au cerut ‘protecţia’ Moscovei în faţa ‘presiunii sporite’ din partea Republicii Moldova, relatează Deschide.md şi AFP.

‘Guvernul Republicii Moldova şi Biroul Politici de Reintegrare resping declaraţiile propagandistice venite dinspre Tiraspol. Ţinem să subliniem că regiunea transnistreană beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate şi integrare europeană pe care le promovează Chişinăul în cadrul legăturilor sale cu Uniunea Europeană’, a declarat Oleg Serebrian pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Potrivit vicepremierului moldovean, aceste politici îi avantajează pe toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent dacă sunt pe malul drept sau malul stâng al Nistrului.

Congresul aşa-zişilor ‘deputaţi de toate nivelurile’ din Transnistria a adoptat miercuri o rezoluţie în care acuză Chişinăul de ‘război economic’ împotriva Tiraspolului şi cere ‘măsuri de protecţie’ din partea Rusiei în faţa presupusei ‘presiuni sporite’ a Chişinăului, pe fondul tensiunilor exacerbate de conflictul din Ucraina vecină, potrivit AFP.

Primul din cele şapte puncte ale documentului se referă la înaintarea unei solicitări către autorităţile ruse de a proteja Transnistria de aşa-numita ‘blocadă economică’ din partea Republicii Moldova.

Nemulţumirea Tiraspolului survine după ce autorităţile de la Chişinău au obligat de la 1 ianuarie firmele din Transnistria să achite taxe vamale la bugetul Republicii Moldova.

De asemenea, deputaţii transnistrenii s-au plâns şi în legătură cu Legea cu privire la separatism adoptată de Chişinău. Conform unora dintre prevederile acesteia, ‘acţiunile separatiste, comise în scopul separării unei părţi a teritoriului Republicii Moldova’, sunt pedepsite cu închisoare de la doi la cinci ani, relatează media de peste Prut.

În anul 2023, exportul agenţilor economici din regiunea transnistreană către ţările din Uniuni Europene a depăşit 70%, o cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova, în creştere cu peste 20% în raport cu anul 2019, potrivit datelor Biroului pentru Reintegrare, notează Ziarul Naţional din Chişinău.

Reacţia diplomaţiei ruse nu s-a lăsat aşteptată, Ministerul rus de Externe dând asigurări că pentru Moscova este o ‘prioritate protejarea’ locuitorilor din Transnistria. Rusia ‘va examina cu atenţie’ cererea Tiraspolului, a transmis MAE rus într-o declaraţie, fără să ofere mai multe precizări.

Înlănţuirea acestor evenimente aminteşte de o situaţie similară din februarie 2022, când un apel al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei a fost folosit de preşedintele rus Vladimir Putin ca unul dintre pretexte pentru declanşarea unui atac pe scară largă asupra acestei ţări, comentează AFP.

Deputaţii din Transnistria, reuniţi la Tiraspol într-un congres extraordinar, primul din 2006 încoace, au cerut parlamentului rus să ‘pună în aplicare măsuri pentru a proteja’ acest mic teritoriu unde locuiesc ‘peste 220.000 de cetăţeni ruşi’ în faţa ‘presiunii sporite din partea Republicii Moldova’.

Transnistria se confruntă cu ‘ameninţări fără precedent de natură economică, socio-umanitară şi politico-militară’, transmit ei în declaraţia lor.

Ministrul de externe separatist, Vitali Ignatiev, a declarat pentru postul de televiziune rus Rossia-24 că scopul este ‘în primul rând de a cere sprijinul diplomatic din partea Moscovei’, potrivit AFP.

Fâşie îngustă de pământ situată între Republica Moldova şi Ucraina, Transnistria a ieşit de sub jurisdicţia Chişinăului după un scurt război în 1992 împotriva armatei moldovene. Conform cifrelor oficiale, Rusia păstrează încă 1.500 de militari acolo, în principal pentru a îndeplini o misiune de menţinere a păcii.

După asaltul rusesc asupra Kievului din februarie 2022, au apărut speculaţii cu privire la un posibil atac rusesc dinspre Transnistria către marele oraş-port ucrainean Odesa de la Marea Neagră.

Autorităţile separatiste susţin că acest congres a fost o reacţie la recenta introducere de către Chişinău a taxelor vamale la importurile din Transnistria.

În discursul său, liderul separatist Vadim Krasnoselski, citat de presa locală, a declarat că teritoriul este supus unei ‘politici de genocid’, prin presiuni economice, ‘fizice’, juridice şi lingvistice.

În rezoluţia lor, deputaţii din Transnistria cer, de asemenea, secretariatul general al ONU să împiedice ‘provocările’ care ar putea duce la o ‘escaladare a tensiunilor’.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu doi ani, temerile că războiul s-ar putea extinde în Transnistria au revenit mereu în actualitate.

Anul trecut, Tiraspolul a acuzat Kievul că ar dori să îl atace după ce a pretins că a dejucat un atentat împotriva liderilor săi în martie.

Ministerul rus al Apărării a afirmat din nou săptămâna trecută, fără a furniza nicio dovadă, că Ucraina ar pregăti o ‘provocare armată’ împotriva Transnistriei.

Cu o populaţie oficială de 465.000 de locuitori, majoritatea vorbitori de limbă rusă, independenţa acestui teritoriu situat de-a lungul râului Nistru nu este recunoscută de către comunitatea internaţională şi nici de Moscova.

Chişinăul şi Uniunea Europeană acuză în mod regulat Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, care a fost în trecut în zona sa de influenţă, dar ale cărei autorităţi sunt acum orientate în mod ferm spre Europa.

În decembrie 2023, UE a decis să deschidă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, mai aminteşte AFP.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)