Franţa: Nou guvern condus de premierul Sébastien Lecornu (Elysée)

Publicat de Andreea Drilea, 13 octombrie 2025, 06:35

Preşedinţia Franţei a anunţat duminică noua componenţă a cabinetului premierului Sébastien Lecornu, numindu-l din nou în funcţia de ministru al finanţelor pe Roland Lescure, un apropiat al lui Emmanuel Macron, transmit Reuters şi AFP.

Prim-ministrul Sébastien Lecornu, recent renumit în funcţie, a dezvăluit duminică seara un guvern compus din politicieni şi tehnicieni puţin cunoscuţi publicului larg şi proveniţi din societatea civilă, în încercarea de a scoate Franţa dintr-o instabilitate politică fără precedent.

Ca şi cum ar fi vrut să alunge ameninţarea unei moţiuni cenzuri imediate, Lecornu a anunţat că acest nou guvern a fost ‘numit pentru a oferi Franţei un buget înainte de sfârşitul anului’.

Macronistul Roland Lescure este cel care se confruntă acum cu dificila sarcină de a prezenta o propunere de buget pentru 2026 acceptabilă de către Parlament, într-un moment în care datoria ţării a ajuns la 3.300 miliarde de euro, peste 115% din PIB.

Lecornu, care a demisionat lunea trecută, a doua zi după ce şi-a anunţat primul guvern, înainte de a fi numit din nou vineri de preşedintele Emmanuel Macron, pare să fi învăţat lecţiile de săptămâna trecută, când şi-a atras mânia clasei politice prin păstrarea majorităţii miniştrilor predecesorului său, François Bayrou, şi prin readucerea fostului ministru de finanţe Bruno Le Maire la Apărare.

Constrâns să formeze de urgenţă un nou guvern pentru a putea depune o propunere de buget la începutul acestei săptămâni, Lecornu i-a păstrat pe Gérald Darmanin în funcţia de ministru al justiţiei, pe Jean-Noël Barrot la Externe, precum şi pe Rachida Dati în funcţia de ministru al culturii.

Prefectul Parisului, Laurent Nunez, este, însă, cel care îl succede lui Bruno Retailleau, liderul partidului de dreapta Les Républicains (LR), în funcţia de ministru de interne. Şeful în exerciţiu al companiei feroviare naţionale SNCF, Jean-Pierre Farandou, va prelua funcţia de ministru al muncii.

Printre ceilalţi noi membri ai guvernului Lecornu 2, fosta preşedintă a ONG-ului WWF France, Monique Barbut, trimis special al lui Emmanuel Macron la ‘One Planet Summit’ privind biodiversitatea din 2020-2021, a fost însărcinată cu Tranziţia Ecologică. Edouard Geffray a primit portofoliul Educaţiei Naţionale, înlocuind-o pe fosta prim-ministru Elisabeth Borne.

‘Un singur lucru contează: interesul naţional’, a asigurat pe X Lecornu, mulţumindu-le miniştrilor ‘care se implică în acest guvern cu deplină libertate, dincolo de interesele personale şi partizane’.

Întrebarea este acum cât va dura acest executiv, în timp ce ţara trece printr-o perioadă fără precedent de instabilitate politică de la dizolvarea Adunării Naţionale în iunie 2024, care a dus la o cameră fără majoritate, divizată între stânga, centru-dreapta şi extrema dreaptă.

Patru prim-miniştri s-au succedat de atunci.

Mai presus de toate, timpul presează pentru ca Franţa să adopte un buget pentru 2026: conform Constituţiei, Parlamentul trebuie să aibă la dispoziţie cel puţin 70 de zile pentru a examina un proiect de buget înainte de 31 decembrie.

Întrucât preşedintele Macron este aşteptat în Egipt luni pentru ‘Summitul Păcii’ în Gaza, textul va fi prezentat Consiliului de Miniştri marţi dimineaţă.

Viitorul acestui guvern este foarte fragil: cu excepţia Partidului Socialist (PS), întreaga stângă a cerut deja o moţiune de cenzură imediată, la fel ca şi Rassemblement National (RN, extremă dreapta) şi aliaţii săi.

Dar grupul socialist (69 de parlamentari) ameninţă şi el cu cenzura, iritat de patru săptămâni de negocieri fără rezultat cu privire la revendicările sale. El solicită în special suspendarea imediată şi completă a reformei pensiilor, cea mai emblematică a celui de-al doilea mandat de cinci ani al preşedintelui Macron, care a fost adoptată cu dificultate în 2023 pentru a ridica vârsta legală de pensionare la 64 de ani, în ciuda lunilor de proteste.

La rândul său, partidul LR a asigurat guvernul de ‘susţinerea sa text cu text’ în Parlament, ceea ce echivalează cu abţinerea de la cenzură.

O posibilă nouă dizolvare a Adunării de către Macron, care nu a exclus public această opţiune, ar putea avantaja RN conform sondajelor, care, însă, au greşit în mare măsură în această privinţă în 2024. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro