Comisia Europeană sprijină fermierii care cultivă plante proteice
Publicat de Andreea Drilea, 22 noiembrie 2018, 15:41
Comisia Europeană şi-a prezentat joi raportul privind dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană. Raportul analizează situaţia cererii şi ofertei de proteine vegetale (de exemplu, rapiţă, seminţe de floarea-soarelui sau linte) din UE şi examinează modalităţile de dezvoltare ulterioară a acestor producţii prin metode raţionale din punct de vedere economic şi din perspectiva mediului.
Potrivit raportului, în sectoarele hranei pentru animale şi alimentelor cu valoare ridicată există un potenţial de dezvoltare pentru proteinele vegetale în UE, datorită impulsului dat de cererea consumatorilor.
Comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: ‘Proteinele vegetale sunt o componentă esenţială a sectorului agroalimentar european, care produce alimente şi băuturi la cele mai înalte standarde din lume. Totuşi, din cauza unei serii de factori de piaţă şi climatici, producţia europeană de culturi proteice nu este suficientă pentru a satisface cererea tot mai mare. În acest sens, aş vrea să îmi exprim recunoştinţa pentru interesul puternic al Parlamentului European în ceea ce priveşte continuarea acordării de sprijin pentru producţia proteică din Europa. Acest raport va fi un punct de referinţă important pentru o dezbatere la nivelul întregii UE pentru adoptarea unei modalităţi de dezvoltare sustenabile, deoarece această cale înainte nu poate fi găsită doar de Comisia Europeană şi necesită contribuţiile active ale tuturor părţilor interesate’.
Raportul prezintă mai multe instrumente de politică existente şi noi propuneri de politici care pot contribui la realizarea potenţialului economic şi de mediu al plantelor proteice din UE, inclusiv: sprijinirea fermierilor care cultivă plante proteice, prin intermediul viitoarei PAC propuse, mai exact prin includerea acestor fermieri în planurile strategice naţionale din cadrul PAC, şi în special prin răsplătirea fermierilor pentru beneficiile aduse mediului de leguminoase şi pentru contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de mediu prin programe ecologice şi prin angajamente de gestionare în materie de mediu/climă în cadrul programelor de dezvoltare rurală; mobilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurală, de exemplu pentru a stimula investiţiile şi cooperarea de-a lungul lanţului alimentar şi sprijinul cuplat pentru venit.
De asemenea se are în vedere sporirea competitivităţii prin cercetare şi inovare cu ajutorul programelor de cercetare ale UE şi ale statelor membre şi dublarea bugetului programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027; îmbunătăţirea analizei de piaţă şi a transparenţei, cu ajutorul unor instrumente de monitorizare mai bune; promovarea beneficiilor proteinelor vegetale pentru nutriţie, sănătate, climă şi mediu, cu sprijinul programului de promovare al Comisiei, al cărui buget pentru 2019 este de aproape 200 de milioane de euro, schimburi mai intense de cunoştinţe/bune practici în ceea ce priveşte gestionarea lanţului de aprovizionare şi practicile agronomice sustenabile, de exemplu prin intermediul unei platforme online dedicate acestui scop.
Cererea de proteine vegetale în Europa este mare, ridicându-se la aproximativ 27 de milioane de tone de proteine brute în 2016/2017, în vreme ce autoaprovizionarea UE variază semnificativ în funcţie de sursă (79% pentru rapiţă şi 5% pentru soia, de exemplu). Prin urmare, UE importă anual aproximativ 17 milioane de tone de proteine brute, din care 13 milioane sunt proteine din soia. Totuşi, există tendinţe pozitive: suprafaţa cultivată cu soia în UE s-a dublat la aproape un milion de hectare de la reforma PAC din 2013 şi până în prezent. De asemenea, în cazul leguminoaselor (mazăre de câmp, bob, linte, năut), producţia din UE aproape s-a triplat din 2013 şi până în prezent.
Deşi hrana pentru animale rămâne cel mai important debuşeu comercial (93%), piaţa proteinelor vegetale a cunoscut o segmentare considerabilă, cu o creştere a cererii în sectoarele hranei pentru animale şi alimentelor cu valoare ridicată. În ceea ce priveşte alimentele, piaţa proteinelor vegetale cunoaşte în prezent o creştere de două cifre, determinată de cererea de alternative faţă de carne şi produsele lactate.
(Agerpres/FOTO arhivă regionvalles.com)
