Ascultă Radio România Iași Live

Scriitorul și jurnalistul Armando Rotondi: Tot ceea ce are legătură cu arta coregrafică are caracter de unicitate

Scriitorul și jurnalistul Armando Rotondi: Tot ceea ce are legătură cu arta coregrafică are caracter de unicitate

Publicat de isoreanu, 10 iunie 2024, 12:34 / actualizat: 11 iunie 2024, 7:49

O altă ediție D.A.M., cea de-a patra s-a încheiat aseară, lăsând în urmă multă bucurie, nostalgie și emoție. Spectacolele au fost bine primite de public, dar și dezbaterile au trezit un interes foarte mare.

Ioana Soreanu a urmărit evenimentele din D.A.M. 4:

Aseară, s-a încheiat, la Iași Festivalul „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, ediția a patra, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, prin Programul de Studii Coregrafice și coordonat de conf. univ. dr. Lorette Enache.

A trecut foarte repede o săptămână plină de spectacole și ateliere, iar evenimentele au fost foarte apreciate de publicul numeros. Spectacolele au fost urmate de dezbateri. S-a discutat despre dansul contemporan din punctul de vedere al specialiștilor care au decriptat pentru public dramaturgia și construcția coregrafică.

Scriitorul și jurnalistul Armando Rotondi, profesor la Departamentul de Teatru, de la Institutul de Artă din Barcelona, Spania, a fost invitatul conferinței „Corpul ca text. Corporalitatea ca dramaturgie”, moderată de conf. univ. dr. Călin Ciobotari, directorul Școlii Doctorale de Teatru din cadrul UNAGE. Evenimentul a avut loc la Centrul Internațional de Artă Contemporană – Baia Turcească, din Iași. Una dintre temele de discuție a fost efemeritatea artei coregrafice. Fiecare reprezentație este unică, a spus Armando Rotondi:

 

Armando Rotondi: Da, e adevărat, pentru că am discutat după conferință cu un coleg, chiar dacă în zilele noastre este posibil, în zilele noastre însemnând începând din secolul al XX, să înregistrăm, în mod sigur, nu mai putem spune că arta coregrafică este efemeră, pentru că noi putem înregistra spectacolele, dar în orice caz, experiența unei coregrafii este încă efemeră, pentru că nu putem trăi acel eveniment în acel moment și timp. Așadar, tot ceea ce are legătură cu arta coregrafică are caracter de unicitate. De exemplu, Erika Fisher Lichte spune că nu putem vorbi despre artele performative, teatru, dans, decât dacă asistăm la acele evenimente și le trăim din public odată cu artistul. Este vorba despre unicitatea elementelor de coregrafie și a dansului live ca spectacol, care face dansul așa cum este și elementul unic.

Corpul este un instrument în artă, putem scrie folosind corpul, a mai spus profesorul Armando Rotondi:

Armando Rotondi: Este posibil să scrii cu corpul, este posibil să scrii folosind corpul, este posibil să scrii pe corp. Deci, corpul poate să devină un instrument cu multiple scopuri și întrebuințări, iar în toată istoria dansului, coregrafiei și artelor performatice, sunt nenumărate exemple. Dar această idee, de a scrie cu corpul, pe corp, folosind corpul, aparține întru totul artelor.

Profesorul și scriitorul Armando Rotondi a vorbit și despre rolul dramaturgului, care uneori este neglijat, dar care este deosebit de important pentru că armonizează ideile cu felul în care sunt acestea prezentate.

Armando Rotondi: Misiunea dramaturgului poate fi de a sfătui, de a consilia și joacă un rol foarte important împreună cu regizorul, sau coregraful, sau chiar autorul spectacolului. Are un rol important în timpul repetițiilor și în sincronizarea dintre lumea ideilor și modul în care aceste idei sunt puse în scenă.

Conceptul de dramaturgie capătă un nou sens în dansul contemporan, a explicat conf. univ. dr. Călin Ciobotari, directorul Școlii Doctorale de Teatru din cadrul UNAGE:

Călin Ciobotari: Noi, când spunem dramaturgie, în spațiul românesc, de regulă, ne îndreptăm privirea către teatru, pentru că pare un termen confiscat o dată pentru totdeauna de teatru. Însă, lucrurile stau… stau diferit, artele performative operează cu conceptual acesta de „dramaturgie”. De multe ori, cu studenții, la cursuri, cu studenții de la Coregrafie, am încercat să stabilim sensuri ale dramaturgiei în dansul contemporan și mi-am dat seama cât de relativ și cât de imposibil e să ajungem la o definiție comună în această situație în care vorbim de dramaturgie în dansul contemporan. Marele merit al lui Armando Rotondi, care e și profesor, deci are și skill-uri pedagogice, e că a hașurat cumva, foarte clar, câteva sensuri majore ale acestui concept de dramaturgia corporalității. A fost o întâlnire foarte educativă, studenții noștri sunt convins că vor încerca să aplice principiile despre care a vorbit, în lucrul cu dansatorii și cu viitorii dramaturgi pe care și-i vor forma și, inclusiv pentru noi, profesorii, a fost o întâlnire foarte utilă, Armando e un personaj foarte cultivat, e și un practician cu multă experiență și atunci, viziunea lui e una care te inspiră. În mod cert, nu te lasă indiferent.

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”