#InfoEconomic: Marius Alexa, om de afaceri: „firul roșu al măsurilor fiscale este acela de a închide portițele prin care se dau anumite tunuri financiare; este o strângere a curelei în sensul de a face din ce în ce mai dificile manifestările comportamentul neetic al celor care încearcă să se îmbogățească prin evaziunea fiscală de dimensiuni mari”

Publicat de hdaraban, 2 septembrie 2025, 14:35

Vară și început de toamnă încărcate cu măsuri ce au efecte și asupra mediului privat pentru firme. Chiar aseară, în Parlament, a fost adoptat pachetul fiscal cu numărul 2. Plecând de la ceea ce ne propunem la #InfoEconomic, câteva din măsuri merită a fi enunțate: firmele care nu au un cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive; firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschide cont de plăți în maximum 60 de zile; nu în ultimul rând, toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul.

Cu aceste repere pe fundal, la #Infoeconomic, Horia Daraban l-a avut invitat pe domnul Marius Alexa, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, om de afaceri și promotor al inițiativei antreprenoriale locale și regionale.

 În unul din răspunsurile sale, interlocutorul a subliniat că măsurile adoptate au menirea să combată evaziunea fiscală, care, în opinia sa, are trei mari forme: „cea a unor companii care își mută profiturile în altă parte; este evaziunea aceasta a importatorilor și a celor care trec TVA-ul și alte sume dintr-o companie în alta până se pierd; și este mica evaziune a micilor comercianți care, să spunem, ar trebui să fie de multe ori privită ca o formă de subzistență pentru unele medii sociale. Ele ar trebui tratate separat și cred că guvernul, cumva, s-a concentrat pe primele două categorii în acest pachet cu speranța că aceste scurgeri de încasare a TVA-ului vor fi stopate.”

Horia Daraban: E clar, România nu are o problemă economică, ci una legată de modul în care sunt cheltuiți banii publici. Domnule Alexa, prin măsurile adoptate, ne întoarcem pe drumul cel bun, din deriva în care ne aflăm acum?

Marius Alexa: Problema redistribuirii veniturilor statului într-o societate este o poveste veche, de secole, de când statele s-au dezvoltat. Și întotdeauna există perioade de ajustare, perioade de dezvoltare, perioade de restrângere. Cu alte cuvinte, nu este nimic nou sub soare și ce se întâmplă acum în România este doar o ajustare mai forțată, după ani întregi în care cheltuielile bugetare și chiar fiscalitatea au fost cumva în direcții diferite, nearmonizate. Și aceste dezechilibre sunt, iată, astăzi forțate a fi diminuate prin măsuri legislative destul de dure, să spunem așa, destul de multe, dar toate aceste lucruri le putem vedea ca fiind, de fapt, sub forma unei reforme mai mari a administrației și a, să spunem, a economiei care poate fi, să spunem, dirijate de către guvern.

Horia Daraban: Deci această sumă de măsuri nu este doar o modalitate de a strânge mai mulți bani la buget.

Marius Alexa: Scopul nu este să strângem bani la buget, scopul este să oferim servicii publice cât mai bune și, într-adevăr, trebuie să recunoaștem că avem un deficit foarte mare și România se împrumută pentru a susține actualele cheltuieli. Cu alte cuvinte, pentru a diminua acest deficit, e nevoie de strângerea mai multor venituri la buget, dar, de asemenea, și de reducerea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne bazăm doar pe faptul că vom pune biruri mai multe, ci că vom trebui să optimizăm cheltuielile.

Și cred că aceste două pachete fiscale reprezintă doar un început și așa sperăm noi, antreprenorii, că este doar un început, pentru că vor urma alte măsuri care vor duce la reorganizări și reformări a cheltuielilor publice.

Horia Daraban: Spuneam de măsuri în introducere și am oferit câteva repere. De la tribuna Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a făcut cunoscute mai multe decizii. În acest sens, vă propun să ascultăm un fragment ce conține trimiteri inclusiv la „firmele fantomă”.

Ilie Bolojan: Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecți sunt respectați. Este scandalos că există zeci de firme cu sediul social în același apartament, care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare.

Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări, garanții reale și termene clare în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp. Introducem măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor.

Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul.

Horia Daraban: În această cheie a declarațiilor de la tribuna Parlamentului, o primă observație sunt măsurile amintite, răspunsuri la breșe în combaterea, dau un exemplu, a invaziunii?

Marius Alexa: Aceste măsuri nu sunt foarte surprinzătoare. Pe de o parte, ele asanează tot acest ecosistem în care sunt foarte multe companii inactive. Și probabil că Ministerul de Finanțe a decis aceste măsuri deoarece controlarea acestor companii este foarte dificilă.

Aceste companii mai lasă datorii în urmă, lasă atât datorii la stat, datorii către alte companii în mediul privat. Și cumva, până la un punct, înțelegem.

Pe de altă parte, eu sunt sceptic că vor fi adunate sume consistente din închiderea unor companii fantomă,  pentru că și banii sunt fantomă. Deci, nu există, de fapt, o colectare. Pe de altă parte, e un efect pozitiv al acestor măsuri, în sensul că verificarea pe viitor a companiilor ar trebui să fie mai ușoară, nu doar de către ANF, ci de către partenerii de afaceri.

Și toți ne dorim să avem în jurul nostru companii fiabile, cu mai mare credibilitate.

Iar aceste măsuri cu plata cu cardul sunt de bun simț peste tot în lume. Și, ca să vă spun, în Asia, de exemplu, sau am fost acum în Brazilia, până și cei mai mici comercianți sunt fiscalizați, se poate plăti cu cardul, și totul este un lucru absolut normal spre beneficiul tuturor.

Horia Daraban: Pachetul fiscal face referire și la multinaționale, generic, acest termen. Vă invit să ascultăm o altă parte din discursul premierului Bolojan, în plenul Parlamentului, în care se regăsesc astfel de trimiteri.

Ilie Bolojan: Introducem noi reguli de integritate pentru inspectori ANF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și, în controale, vor purta bodycam-uri. Pentru prima dată, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică.

Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaționale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat.

Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități. Toate aceste măsuri de reformă fiscală ne vor ajuta să punem ordine în finanțe, să avem reguli mai corecte și mai echitabile.

Horia Daraban: Până la urmă, ce ați pune pe primul loc? Pentru că s-a făcut referire la inspectorii ANAF, bună funcționare a instituției publice sau o mai bună taxare a firmelor private, a mediului privat?

Marius Alexa: Noi, cei de mediul privat, suntem îngrijorați și, cumva, nemulțumiți de faptul că sunt foarte multe abuzuri din partea ANAF și aceste teste de integritate credem că sunt binevenite. Pe de altă parte, mi se pare că firul roșu al Guvernului este acesta: se caută să se închidă portițele prin care se dau anumite tunuri financiare, în care companii fac, de exemplu, importuri, se încarcă cu datoriile la TVA, după care, dispar proprietarii, dispar societățile și, practic, nu mai pot fi recuperați acești bani. Cred, cumva, că este o strângere a curelei, în sensul de a face din ce în ce mai dificilă manifestarea comportamentului neetic al foarte multor actori, care încearcă să se îmbogățească prin evaziunea fiscală de dimensiuni mari.

Ceea ce vreau să spune este că există mai multe tipuri de evaziune: a unor companii care își mută profiturile în altă parte și sunt aceste măsuri de îngreunare a transferurilor, ceea ce nu va putea fi oprit niciodată, dar va fi cel puțin îngreunat; este evaziunea aceasta a importatorilor și a celor care trec TVA-ul și alte sume dintr-o companie în alta până se pierd și este mica evaziune a micilor comercianți care, să spunem, ar trebui să fie de multe ori privită ca o formă de subzistență pentru unele medii sociale. Ele ar trebui tratate separat și cred că guvernul, cumva, s-a concentrat pe primele două categorii în acest pachet cu speranța că aceste scurgeri de încasare a TVA-ului vor fi stopate.

Horia Daraban: Pachetul fiscal la care facem vorbire include și păstrarea sau menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifre de afaceri peste 50 de milioane de euro. Mă uitam pe fluxurile de știri care acopereau ședința din plenul Parlamentului și erau și note critice în ideea că reprezentanți ai mediului antreprenorial spuneau că astfel se ajunge ca un produs să fie taxat de mai multe ori de la producător la distribuitor și de la distribuitor la magazinul de desfacere și așa mai departe.

Marius Alexa: Impozitul pe cifră de afaceri este foarte simplu de executat și de implementat de către stat. Pe de altă parte, este o taxă care nu are o justificare economică cu privire la eficacitate, la profitabilitate. Sunt sectoare care au cifre de afaceri mari dar cu marje mici, cum ar fi de exemplu comerțul en detail sau marje mari cu cifre de afaceri mai mici, cum ar fi consultanța de afaceri.

În această primă categorie, cred că vor veni cât de curând, probabil, mai multe norme de aplicare în care vor fi comparate niște norme rate ale profitului comparativ cu cifra de afaceri și, în funcție de varianta cea mai potrivită pentru companie sau pentru fisc, vor fi aplicate una sau alta dintre variante. Revin cu această idee, toate sunt gândite pentru o optimizare, să spunem, o optimizare fiscală lărgită, pentru că nu toate aceste deturnări de taxe sunt ilegale și acum va fi și mai greu și va fi chiar ilegal să faci anumite optimizări fiscale în țară sau în străinătate.

Ce cred eu că ar mai trebui adăugat sunt pedepsele pentru cei care sunt în culpă. Anumite legi care spun că dacă ești prins să dai bani înapoi nu mai pățești nimic este doar o încurajare pentru cei care vor să facă, să spunem, ilegalități în domeniu fiscal.

Horia Daraban: Referitor la ceea ce s-a prezentat în Parlament, există pericolul relocării unor afaceri care ființează acum în România și care să se retragă în alte țări? Dacă e să facem referire la taxele de administrare și consultație cu un plafon de 1%, impozitul minim pe cifra de afaceri…

Marius Alexa: Noi trebuie să ne uităm la țările din jur, să vedem cât au impozit pe cifra de afaceri. Să ne uităm la Bulgaria, de exemplu, la Ungaria. De ce companiile ar alege România.

Pe de altă parte, sunt investiții care nu pleacă așa ușor, o dată făcute; și în ultimii 20 de ani, foarte multe investiții s-au făcut în România. Toate aceste companii vor trebui să se ajusteze și, în general, sunt mai mulți factori care influențează, să spunem, decizia unui investitor de a-și muta o fabrică sau nu. Unul dintre principale lucruri luate în considerare este reprezentat de nivelul salariilor, care, în România, au crescut foarte mult în ultimii ani.

Sunt foarte multe lucruri anunțate de Guvernul Bolojan care sunt de bun simț, cum ar fi, de exemplu, taxele pe proprietate, care sunt extrem, extrem de mici, simbolice. Gândiți-vă un pic că taxele de 100 de euro pe an pentru o casă foarte mare este nesemnificativ. Nu putem avea bani pentru drumuri, pentru iluminat, pentru servicii publice de calitate.

De aceea foarte multe guverne au trebuit să finanțeze administrații publice locale, pentru că nu erau suficient bani. Dar asta, probabil, va fi în următorul calup când va trebui Guvernul să abordeze și reforma administrației publice locale, unde, probabil, va fi cu mult mai multe strigături și nemulțumiri, pentru că, acum, să spunem, mai multe taxe pentru antreprenori este cumva mai ușor de introdus. Antreprenorii nu prea fac grevî, antreprenorii nu prea sunt uniți, nu sunt un corp social foarte omogen.

Dar greul, cred că, de abia, de acum va veni. Aș mai spune că mai sunt totuși niște oportunități care se pierd, anume, aceste ajustări fiscale trebuie cumva gândite în funcție de ce ne dorim pe termen lung. Dau un exemplu, ne dorim ca România să devină o zonă în care să atragem afaceri crypto? Da sau nu? Dacă mărim impozitele pe operațiunile acestea, avem niște consecințe. De asemenea, dorim ca mai mulți dintre români să investească la bursă, nu doar pentru fonduri de investiții obligatorii sau nu?

Iarăși, e foarte important că, dacă vrem să avem o piață financiară și o capitalizare a economiei românești, e nevoie de niște stimulente. Eu nu cred că din impozitele, pe exemplu, pe câștigurile la bursă, se vor obține foarte mulți bani, dar vor fi foarte mulți descurajați. Mai ales că nu este foarte clar, în acest moment, dacă pierderile la bursă, că sunt și pierderi, se deduc din aceste câștiguri potențiale.

Cu alte cuvinte, e bine să gândim pe termen scurt și să ajustăm cheltuielile și veniturile bugetare. Dar, pe de altă parte, mai important poate este să știm care e strategia generală, încotro ducem, ce vrem să stimulăm, așa cum poate acum foarte mulți ani, s-au luat niște măsuri de stimulare industria IT și au fost măsuri foarte bune, care au adus foarte multă prosperitate în România.

Dar, în continuare, mai sunt sectoare, mai sunt zone care trebuie stimulate și cred că pachetele fiscale 1 și 2 sunt doar un început, sper, dintr-o ajustare și reformă mai ample.

Horia Daraban: Apropo de strategie la nivel național, pe termen mediu și lung, și mă întorc la ceea ce s-a votat în Parlament, au fost aprobate și unele amendamente privind simplificarea modului specific în care sunt finanțate start-up-urile de tehnologie. Pentru a crește, ele primesc finanțări succesive de la fonduri și de la primii investitori, sub formă de împrumuturi convertibile, un instrument esențial folosit peste tot în lume pentru flexibilitatea lui. Ar putea planul acesta al start-up-urilor și finanțărilor să reprezintă o strategie la nivel național pentru România? Și dacă, da, la ora actuală, țara noastră este un teren propice pentru apariția și dezvoltarea lor?

Marius Alexa: În România, este un teren propice, în sensul că avem foarte mult talent, avem oameni creativi, cu inițiativă, oameni conectați la tehnologie, dar, din păcate, în România nu poți crește unicornii cum ne dorim, să avem companii mari, pornite dintr-un start-up global. În acest moment, start-up-urile în România pleacă în străinătate pentru a obține finanțări, pentru a se încorpora, a face vehicule în străinătate. Încercările anterioare, cum ar fi legea Business Angels, nu au dat rezultate, nu s-au dovedit a fi foarte funcționale. Cu alte cuvinte, acest mic anunț, o schimbare legislativă, este poate una din cele mai pozitive, care arată, cumva, că sunt oameni în guvern care își dau seama că e nevoie de a crea și mecanismele de finanțare și capitalizare a start-up-urilor, care, de fapt, sunt inițiative cu mare potențial de a crește în viitor și de a crea mai multă bogăție în țară.

Horia Daraban: Ca o concluzie a acestui tablou pe care l-am creionat prin răspunsurile oferite de dumneavoastră, este această reformă fiscală suficient de predictibilă pentru a oferi stabilitatea în mediul antreprenorial din România?

Marius Alexa: Din punctul meu de vedere, nimic nu e surprinzător în ce s-a anunțat, dar aș spune faptul că, poate, acest pachet a fost împărțit în 5-6 bucăți tocmai pentru a evita problemele de contestare la Curtea Constituțională. Și vedem cât de dificil este în România să faci o ajustare, „fine tuning”, foarte fină, pe categorii, pe industrie. De aceea, de multe ori, exagerăm cu delăsarea și, să spunem, relaxarea fiscală și, uneori, luăm măsuri excesive pentru a corecta aceste lucruri.

Este dificil să păstrezi un echilibru și o atitudine echilibrată în finanțele publice, dar și România este un stat în care totul este nou din punctul meu de vedere. Piața financiară este nouă, cheltuielile publice au 200 de ani de acumulări, de cunoștințe, cultura noastră este de abia la început. Cred că ar trebui să încurajăm cât mai mulți finanțiști să intre în jocul public, să devină funcționari publici, cât mai mulți economiști, cât mai multe think-tank-uri.

Așa cum am văzut, de exemplu, la Washington, toată politica guvernului american este făcută cu experții, care sunt crescuți în ONG-uri specializate, foarte bine finanțate, în care creiere luminate, creiere care sunt educate și, cumva, sprijinite pe termen lung creează aceste politici economice care să fie pe termen lung viabile pentru un stat.

Noi, cu războiul la graniță, avem nevoie de stabilitate, avem nevoie de o speranță și cred că, într-un final, tot e vorba de oameni. Trebuie să dăm speranță oamenilor că aceste măsuri vor aduce un echilibru, bunăstare și să spunem o viață mai bună tuturor.

Horia Daraban: Cu siguranță, discutați cu oameni de afaceri, cu antreprenori din Iași, din zona Moldovei. Mai predispuși aceștia la șocurile, la efectele acestor măsuri care se iau în această perioadă?

Marius Alexa: Trebuie să recunoaștem că s-a dus o perioadă foarte bună. Cu alte cuvinte, eu, din discuțiile pe care le-am avut, nimeni n-a fost surprins, nimeni n-a fost foarte supărat. În general, antreprenorii sunt flexibili, se adaptează, se uită cu atenție la modificări și își modifică, conform acestor noi legi, politicile sau organizarea.

Nimeni nu cred că va suferi foarte mult, mai ales că mediul în care mă învârt eu nu este plin cu oameni care păcălesc statul, închid firme. În general, am norocul, cumva, să mă învârt într-o bulă în care oamenii sunt relativ corecți și concentrați, mai degrabă, cum să creeze mai multă valoare, chiar dacă această valoare este ciupită mai mult sau mai puțin de taxe.

Horia Daraban: Vara s-a încheiat, toamna vine cu pulsul ei, cu dinamica ei. Spuneam în introducerea dialogului nostru aveți preocupări constante în promovarea antreprenoriatului local și regional. Ce evenimente pregătiți, domnule Alexa?

Marius Alexa: Pentru România este foarte importantă Republica Moldova, pe 28 septembrie alegeri, de aceea vom face o ultimă misiune economică în acest an în Moldova, la mijlocul lui septembrie, în care încercăm să fim prezenți cumva în spațiul moldovenesc cu cât mai multe companii românești, care, cumva, să valorifice progresele foarte mari făcute de Republica Moldova pe calea integrării europene.

De asemenea avem o misiune economică în India, avem trei zile împreună cu cei de la Comisia Europeană în Delhi, multe întâlniri, forumuri de afaceri și vizite; și de asemenea, la final de an, vom merge în Indonezia.

Dar aș vrea să spun că în această lună vom trimite o echipă în Polonia. Țara este probabil modelul numărul unu pentru România din punct de vedere al organizării administrative, al organizării economice, al capacității producătorilor de a fi sprijiniți și de a se dezvolta.

Polonia, probabil, ar trebui să fie prima țară vizitată de un antreprenor care vrea să se dezvolte, să își dea seama cam care va fi viitorul din punct de vedere al modernizării unei afaceri.

Varianta audio a interviului: