#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA: Aurora Deliu, director Școala Miroslava: ”Ne dorim să venim în sprijinul acestor elevi și al părinților remigranți, pentru că de nenumărate ori din buzunarul lor suportă toată cheltuiala pentru a-și sprijini copiii să facă față programei școlare.”

Publicat de andreeadaraban, 18 martie 2026, 08:51

În ultimii ani, tot mai multe familii care au locuit și muncit în străinătate aleg să revină în țară, aducând cu ele și copiii care au studiat o perioadă în sisteme educaționale diferite. Pentru acești elevi, revenirea în România înseamnă un proces complex de readaptare la limbă, la programa școlară, la stilul de predare și la mediul social.

Un exemplu relevant se regăsește la Școala Gimnazială ”Colonel Constantin Langa” din Miroslava, județul Iași, unde în prezent sunt înscriși 13 elevi remigranți. Acești copii au petrecut perioade variate de timp în școli din alte țări, iar întoarcerea în sistemul de învățământ românesc vine cu provocări specifice. Integrarea lor presupune eforturi atât din partea elevilor și a familiilor, cât și din partea profesorilor și a conducerii școlii. Diferențele de curriculum, nivelul de cunoaștere a limbi române, adaptarea la cerințele academice și la relațiile sociale din clasă sunt doar câteva dintre aspectele care trebuie gestionate atent pentru a asigura o tranziție cât mai ușoară.

Despre modul în care școala răspunde acestor provocări, despre strategiile de integrare și sprijinul oferit elevilor remigranți, a discutat la Starea Educației, colega noastră, Andreea Daraban,  cu directorul Școlii Gimnaziale ”Colonel Constantin Langa” din Miroslava, Aurora Deliu.

Andreea Daraban: În prezent, aveți 13 elevi remigranți. Din ce țări provin aceștia copii și cât timp au studiat în sistemele educaționale de peste hotare?

Aurora Deliu: 13 elevi remigranți înscriși anul acesta, dar noi avem în fiecare an copii care vin din afară, din alte școli, din exteriorul României. Avem copii la clasa I, deci au făcut grădinița și clasa pregătitoare, chiar și clasa I  în străinătate, deci în clase primare, dar și la gimnaziu, clasele a VI-a, a VIII-a. Ei vin din Italia, din Danemarca, Marea Britanie. Dacă în anii trecuți aveam preponderent copii din Italia sau Spania, acum avem elevi veniți din Danemarca și Marea Britanie.

Andreea Daraban: Mai mulți la gimnaziu sau la școala primară?

Aurora Deliu: Anul trecut am avut mai mulți la gimnaziu, anul acesta sunt mai mulți copii la clasele primare veniți. La gimnaziu, unii dintre copii au început clasele primare în România, au plecat în străinătate, nu s-au adaptat sistemului din țara în care au mers și s-au reîntors în România. La clase primare au făcut grădinița și clasele I sau a II-a în străinătate și apoi au revenit.

Andreea Daraban: Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpină acești elevi atunci când revin în sistemul de învățământ din România?

Aurora Deliu: Dacă în familie nu s-a vorbit în limba română, prima dificultate este de a comunica în limba română și a înțelege, și a îndeplini sarcinile pe care le primesc ei la școală și de a scrie. Chiar dacă ei comunică, când ajung la scris, e dificil. Dar e dificil și la celelalte discipline, pentru că nici matematica nu e ușoară, nu înțeleg toate explicațiile date la clasă. La gimnaziu e și mai dificil, pentru că e materie foarte multă, se trece foarte repede prin ea, copilul nu are timp să o asimileze. Întâlnesc dificultăți copiii noștri, pe care îi avem de la clasă pregătitoare,  darămite acești copii care vin din străinătate.

Andreea Daraban: Ați avut cazuri în care elevii au renunțat la sistemul nostru educațional pentru că nu s-au adaptat?

Aurora Deliu: La clasele primare am avut un copil care a plecat înapoi în străinătate. A plecat înapoi în Anglia și am avut, cred că, acum  trei ani, un copil venit din Japonia, unde chiar este cu totul diferit față de Europa.

Am făcut tot posibilul în a-l integra, însă mergea acasă și spunea că își dorește cultura de acolo, tot ceea ce avea acolo. Era înscris în clasa a VI-a la noi, cunoștea foarte puțină română, nici engleza nu o stăpânea astfel încât să vorbească cu copiii. Pentru că aveam o clasă de intensiv engleză și am zis că poate reușește să comunice cu ei mai bine, dar a fost destul de dificil și la finalul anului școlar s-au reîntors. De anul trecut avem două fetițe venite din Peru. Mama este peruancă,  tatăl român. S-au adaptat, cea mică este în clasele primare, cea mare la gimnaziu,  în clasa a VII-a. Nu le-a fost ușor, dar s-au integrat în colectiv.

Andreea Daraban: În ce mod îi sprijin instituțiile statului pe acești copii în procesul de integrare? De exemplu, elevii remigranți pot alege orice școală, evitând acest principiu al teritorialității?

 Aurora Deliu:  Din păcate, nu. Dacă părintele are domiciliul în Miroslava, el trebuie să se îndrepte către școala de circumscripție. Ar avea posibilitatea să meargă și către o altă școală, din municipiul Iași sau chiar din Miroslava, cealaltă școală cu personalitate juridică, iar acolo este acceptat doar dacă nu depășește numărul de locuri din clasa respectivă. De obicei, se îndreaptă către circumscripția școlară, cel puțin în comunitatea noastră. Ei vin către noi, își depun dosarul, verificăm documentele, apoi se trimit către Inspectoratul școlar pentru echivalare. În cazul în care vedem după o lună, două, copilul nu face față, discutăm cu părinții, facem o evaluare și atunci merge către o clasă inferioară. Pentru că interesul copilului este nu neapărat să fie conform vârstei la clasa respectivă, ci să reușească să se integreze și să facă față provocărilor de la clasă.

Andreea Daraban: Există o lege care prevede că se pot înființa grupe de acomodare pentru acești copii. Face școala demersuri pentru a stimula înscrierea elevilor remigranți în aceste grupe de acomodare?

Aurora Deliu: Nu a făcut, însă vom face, pentru că, având în vedere numărul mare de elevi care, anual, vin către noi, vom face aceste demersuri și să înființăm o astfel de grupă, pentru că vedem că este nevoie. Vom studia legislația. Ne dorim să venim în sprijinul acestor copii și al părinților, pentru că de nenumărate ori din buzunarul lor suportă toată cheltuiala pentru a-și sprijini copiii  să facă față programei școlare.

Andreea Daraban: Există instrumente specifice pentru a măsura avansul sau regresul academic al elevilor remigranți?

Aurora Deliu: Sunt aceste teste inițiale pe care colegii le dau la clasă. Dacă este în mijlocul anului școlar, colegii fac pe nivel, se întâlnesc în comisie și pregătesc un test pentru acești copii și evaluăm. Se face și o comisie pentru copii audienți, pentru că ei nu sunt înscriși din start cu statutul de elev, ei sunt audienți. Se realizează o comisie, dacă nu are toate documentele din țara din care provine, toate documentele de studii, atunci școala este obligată să facă această evaluare. Dar noi o facem chiar și dacă nu avem aceste documente. Cu cât nivelul clasei este mare, cu atât și pentru ei este dificil în a se integra.

 Andreea Daraban: Putem vorbi despre un fenomen, acesta al remigranților?

Aurora Deliu: Da. Dacă în 2021 aveam, după pandemie,  șase, șapte elevi, s-a dublat numărul și încă nu s-a încheiat anul școlar. Pentru că părinții nu vin doar în vacanța de vară pentru a-și înscrie copiii în unitățile noastre școlare. Chiar săptămâna trecută s-au întors părinții din străinătate și și-au înscris copiii la noi. Când au schimbat și serviciul și au luat această decizie bruscă de a veni în timpul anului școlar, ei trebuie școlarizați. Nu pot rămâne acasă până la finalul anului școlar și să fie înscriși în următorul an școlar.

Andreea Daraban: De aceea ar trebui, cred că, un program coerent în acest sens, creat de Ministerul Educației, aplicat în fiecare județ din țară, în fiecare unitate școlară.

Aurora Deliu: Da. Să simtă și ei că sunt sprijiniți și că nu sunt, cumva, lăsati singuri, iar  părinții și copiii să se descurce. Oricât ne-am dorit noi să-i sprijinim, nici timp nu avem,  pentru că sunt  clase numeroase. Este dificil pentru colegii mei să reușească să fie atenți și să răspundă la fiecare solicitare a acestor copii. Uneori, ei sunt invitați să rămână, poate, după program și să lucreze.

 Andreea Daraban: Care este plus valoarea pe care o aduc acești copii care revin din străinătate și vin în țară și încearcă să se integreze?

Aurora Deliu: Cultura cu care vin de acolo. Eu, la limba franceză, fac cu ei școala din zilele noastre și atunci ei trebuie să-și aleagă câte un model. Copiii care au studiat doar în România caută modele din alte țări, dar pe acești copii veniți din străinătate, eu îi rog să ne prezinte cum au învățat, cum este școala acolo. Și ajungem să aflăm lucruri foarte interesante și cu aplicabilitate, zic eu, și la noi. Ce ne lipsește nouă în școlile noastre pentru acești copii sunt și consilierii școlari.

Andreea Daraban: La școala dumneavoastră există un consilier școlar titular?

Aurora Deliu: Da, un consilier școlar la aproape 2000 de copii. Pentru că avem de la grădiniță până la clasele de gimnaziu. Cât poate un om și nu este de ajuns o întâlnire. Colega mea ar trebui să aibă cel puțin 4-5 ședințe cu acel copil până simte că s-a schimbat ceva, că a prins mai multă încredere în el. Doamna consilier merge la aceste clase și face activități de grup, de integrare. Încercăm pe cât posibil să-i sprijinim și să ținem aproape cu familia, pentru că întotdeauna, spunem noi, suntem la baza reușitei lor. Școala, familia și în vârf este copilul, dacă se înclină puțin, atunci nici copilului nu este bine.

Varianta audio a interviului: