Despre frumusețile naturale ale Moldovei, profesor universitar doctor inginer Cătălin Roibu: ”Codrul Secular de la Slătioara, Suceava, este oglinda din trecut a pădurilor din Carpați”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (17.11.2024)

E locul unde arborii se nasc, ating vârste matusalemice, de sute de ani, și unde mor fără ca omul să își lase amprenta. Este zonă de cercetare și studiu științific în domeniul silviculturii. Deși poate mai puțin cunoscut pe hărțile turistice, spațiul, spun studiile de specialitate, are caracter de unicitate pentru România.

Publicat de hdaraban, 21 noiembrie 2024, 09:45

Este vorba despre Rezervația Naturală Codrul Secular Slătioara, situată în partea de sud-vest a județului Suceava și care se întinde pe o suprafață de peste 1050 de hectare.

La ”Weekend cu prieteni”, unul din invitației ediției a fost profesor universitar doctor inginer Cătălin Roibu de la Facultatea de Silvicultură a Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava.

În dialogul cu Horia Daraban, interlocutorul a prezentat elementele care oferă caracterul de unicitate al Codrului Secular de la Slătioara. Unul dintre ele ține de complexitatea ecosistemelor pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul miilor de ani, în cele peste 1000 de hectare ale pădurii.

Specialistul în silvicultură mai spune că cercetările realizate au arătat că arborii din pădurea de Slătioara, care trăiesc în condiții optime din punct de vedere al umidității, din punct de vedere al temperaturii, sunt mai vulnerabili față de cei care au fost supuși unor condiții climatice extreme pe o perioadă mult mai lungă de timp.

Horia Daraban: Spun eu, din studioul Radio Iași, impresionant la adresa Codrului Secular de la Slătioara și poate dumneavoastră ne oferiți justificările…

Cătălin Roibu: Este impresionant prin natura ecosistemelor care se găsesc acolo, pentru că este o pădure neatinsă de om de sute de ani. Adică, nu există un management silvic așa cum îl înțelegem noi. România are o tradiție importantă în silvicultură, peste 120 de ani de cultură a pădurii, o cultură veche a pădurii la nivel european. Dar la nivelul Codrului Secular de la Slătioara, acest management al pădurii nu a fost niciodată aplicat. S-a încercat în 1940. S-a încercat, la un moment dat, ca zona respectivă să fie supusă culturii pădurilor, dar un ceh, Frank Opletal   la vremea respectivă, a mers la rege și a spus: ”Sire, nu interveniți în această pădure pentru că este prea frumoasă, este prea importantă pentru zona Carpaților Orientali.” Atunci, se dădea în schimb Codrul Secular de la Giumalău. Iar regele României a spus ”o să aveți două rezervații naturale” și atunci au rămas și Giumalău, și Slătioara.

De ce este importantă Slătioara? Pentru că acolo arborii sunt în toate fazele lor de dezvoltare, de la puieți până la arbori aflați la vârsta longevității fiziologice, adică patru-cinci sute de ani. Arbori de brad, de fag și de molid. Este unic, pentru că avem această combinație destul de rară să ai brad, fag și molid la un loc. În general, pădurile naturale din Carpați au brad și fag, mai puțin molid, dar aici molidul este natural. Este o pădure în care găsești arbori cu înălțimi peste 50 de metri, arbori cu dimensiuni impresionante. La diametre, peste un metru, la fag și la brad. Este o pădure unică, în care, când intri, simți că intri în rai.

Horia Daraban: Există o evidență, domnule profesor, în ceea ce privește cel mai bătrân arbore din această pădure?

Cătălin Roibu: Greu de spus. Cu siguranță sunt arbori care au peste 400 de ani. Atât eu, cât și colegul meu Gabriel Duduman, am prelevat probe din această pădure naturală, am identificat și fagi și brazi cu vârste peste 400 de ani.

Horia Daraban: Spuneam și ați punctat și dumneavoastră legat de unicitatea pentru România, mai exact în ce constă ea? Diversitatea speciilor sau simplul fapt că pădurea a rămas neatinsă de om?

Cătălin Roibu: O parte ca a rămas neatinsă de om pe o suprafață atât de mare; faptul că sunt anumite specii care sunt endemice în Slătioara, atât specii de plante cât și specii de insecte. Are o structură deosebită pădurea respectivă, modul în care sunt organizați arborii; o foarte mare cantitate  de lemn mort, toate aceste aspecte au dus la introducerea acestei rezervații naturale în patrimoniu universal UNESCO.

Horia Daraban: Mai există ceva asemănător în Europa?

Cătălin Roibu: În Europa nu, dar în România da. Mai sunt Codrii de la Șinca Veche din Brașov, din Făgăraș, și Iauna – Craiova. Este o rezervație în zona Băilor Herculane.

Horia Daraban: Codrul Secular de la Slătioara este o oglindă a ceea ce era acum câteva sute de ani în Moldova istorică?

Cătălin Roibu: Este oglinda pădurilor naturale ale Carpaților. Acesta este modelul pe care Slătioara ni-l oferă, o oglindă din trecut a pădurilor din Carpați, înainte de a începe un management silvic pe care l-a introdus stăpânirea austriacă, după răpirea Bucovinei în 1775. Atunci, au transformat toate pădurile care erau asemănătoare Slătioarei în păduri gospodărite și au introdus molidul în locul fagului și au transformat mai mult arborete pure de molid pe care le avem, în momentul de față, în județul Suceava. Iar modelul natural al pădurilor din Carpați este modelul pe care îl oferă Rezervația Codrul Secular de la Slătioara.

Horia Daraban: Cu siguranță, putem vorbi despre echilibru în ceea ce privește ecosistemele din Codrul Slătioarei. Cineva ar putea spune că, fără intervențiile de curățare, pădurea ar putea intra în declin. Puteți contrazice o astfel de afirmație?

Cătălin Roibu: O pădure care a luat naștere prin propriile forțe și s-a gospodărit prin propriile forțe, fără ca omul să intervină, pe parcursul a miilor de ani este o pădure foarte stabilă. Dar asta nu înseamnă că acum pădurea gospodărită de om, dacă o lași să urmeze ciclul natural va arăta fix la fel. Nu, pentru că, uneori, natura are niște reguli care s-ar putea să nu ne placă. S-ar putea să fie uscări în mască, s-ar putea să avem incendii de pădure. Reglajele astea fine, care sunt în Codrul Secular de la Slătioara și în alte păduri asemănătoare, s-au obținut în urma unei dinamici pe mii și mii de ani. E bine să avem modelul pe care ni-l oferă natura tot timpul. Este un model în care, dacă noi nu intervenim, vedem natura, ce specii promovează, în ce direcție natura își dorește să meargă.

Iar noi, pe baza acestor modele, acestor laboratoare vii, putem să ajustăm management-ul pădurilor astfel încât să fim apropiați de dorința naturii.

Horia Daraban: Din ceea ce spuneți dumneavoastră, rezultă concluzia că e greu de replicat. pentru generațiile viitoare, ceea ce este Codrul Secular de la Slătioara.

Cătălin Roibu: Este greu de replicat. Ca să ajung la nivelul de complexitate și de organizare a pădurii de la Slătioara, mi-ar trebui mii și mii de ani în spate. Dar suntem norocoși, pentru că România are și cea mai mare suprafață cu păduri naturale, aceste laboratoare vii, cea mai are suprafață din Europa, exceptând țările nordice. Silvicultura românească se bazează pe un concept apropiat de natură; ”close to nature silviculture” se numește, în care noi folosim mecanisme de conducere și gospodărire a pădurii bazate pe mecanismele naturii.

Horia Daraban: Spuneam de cercetări, în introducerea noastră, de studii științifice și, în acest sens, domnule profesor Roibu, vă invit să dați un exemplu de cercetare științifică, care să fie legată, inclusiv prin concluzii, de ceea ce este, de ceea ce oferă spre descoperire Codrul Secular Slătioara.

Cătălin Roibu: Facultatea noastră are o rețea de monitorizare a structurii și dinamicii pădurii în Codrul Secular de la Slătioara, pe o suprafață de probă de 500m² pe fiecare hectar de pădure. Este o rețea unică în Europa în momentul acesta, în care noi, o dată la zece ani, venim și reinventariem să vedem și procese de mortalitate și procese de regenerare și procesele de creștere și dezvoltare ale arborilor. Astfel, putem transmite către colegii practicieni unele informații pentru gospodărirea durabilă a resursei forestiere din România. Slătioara este un obiectiv foarte dorit de cercetători din întreaga Europă. Colegii de la Padova au o suprafață de patru hectare aici, pe care o monitorizează împreună cu noi de la Facultatea de Silvicultură din Suceava.

Noi, de exemplu, în cadrul laboratorului de biometrie a Facultății de Silvicultură, am scos probe din arbori de fag de la Slătioara și le-am testat reziliența la evenimentele extreme. Surprinzător, a ieșit faptul că fagul care trăiește la Slătioara e mai sensibil decât un fag care trăiește în condiții mai de limită. Ar părea foarte ciudată concluzia noastră, dar am aliniat-o cu cercetările la nivel european și concluzia cercetărilor noastre se bazează pe faptul că arborii care trăiesc în condiții optime din punct de vedere al umidității, din punct de vedere al temperaturii, sunt mai vulnerabili, pentru că ei nu au știut ce înseamnă aceste evenimente extreme de-a lungul timpului. Așadar, un eveniment extrem îl afectează mai mult decât pe un arbore care a trăit în condiții de extrem o perioadă mult mai lungă de timp.

Horia Daraban: Mergeți cu studenții în Codrul Secular de la Slătioara?

Cătălin Roibu: Studenții noștri participă, an de an, în Codrul Secular de la Slătioara la discipline atât de ciclul de licență, ciclu de masterat. Și studenții de la doctorat participă și își culeg datele de acolo.

Horia Daraban: Putem, prin prisma celor precizate până acum, să spunem, Codrul Secular de la Slătioara merită vizitat, merită văzut și în această cheie turistică?

Cătălin Roibu: Merită văzut și în această cheie turistică. Este un punct obligatoriu pe harta Bucovinei. Orice turist care ajunge în județul Suceava trebuie să viziteze Codrul Secular de la Slătioara, pentru că este unic în lume, face parte din patrimoniul universal UNESCO. Colegii de la Direcția Silvică Suceava au realizat trasee tematice, au folosit foarte multe informații prin care chiar și un necunoscător în tainele pădurii poate să se informeze corect.

Varianta audio a dialogului:

sursa foto: facebook/ Facultatea de Silvicultură/ cătălin roibu