#StareaEducației: (INTERVIU) Prof. Mircea Bertea, președinte ANCLP: ”Plata practicii pedagogice pentru profesorii care îndrumă viitorii învățători și educatori este o bătaie de joc.” /Prof. Adriana Robu, director adjunct Colegiul Pedagogic Iași: ”Este nevoie de o adaptare a programelor școlare pentru învățământul pedagogic, pentru că cele vechi nu mai bat cu realitatea zilelor noastre, nu mai spunem de manuale, care trebuie reactualizate și puse în oglindă cu programele școlare.”
Publicat de andreeadaraban, 3 noiembrie 2025, 12:31
De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu vor mai organiza admitere pentru specializările învățător, educator și puericultor, potrivit unui proiect de regulament cadru pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Măsura vine ca urmare a aplicării Legii Învățământului Preuniversitar, numărul 198 din 2023, care nu mai include aceste specializări. În locul lor, liceele pedagogice vor putea forma elevi în cinci noi direcții de studiu: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, pedagogia educației non-formale și mediere școlară.
De asemenea, proiectul de regulament cadru stabilește și modalitatea prin care elevii liceelor pedagogice vor efectua practica de specialitate și, în acest caz, apărând o serie de schimbări.
Despre implicațiile acestor modificări și despre modul în care vor fi reorganizate liceele pedagogice a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu doamna Adriana Robu, director adjunct al Colegiului Național Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași și cu domnul Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), consilier al Ministrului Educației.
Andreea Daraban: Care sunt principalele rațiuni pentru care specializările învățător-educator și educator-puiericultor au fost eliminate din noul cadru legislativ?
Adriana Robu: Această schimbare vine ca urmare a dorinței noastre, a tuturor celor care facem parte din Asociația Colegiilor și Liceelor Pedagogice din țară, dar și a directorilor, profesorilor, învățătorilor, educatorilor prinși în această mișcare, de a ne adecva la nomenclatorul actual legat de profesii, pentru că era nevoie de această modificare. Vorbim din anul școlar următor, de specialist în educație timpurie, echivalentul specialistului puericultor, apoi vom avea o specializare distinctă pentru învățători, pedagogia învățământului primar, și așa cum ați amintit, vorbim de mediator școlar-pedagog și specialist în educație non-formală. Deci era o necesitate și, pe de altă parte, era nevoie să facem distincție clară între aceste specializări și să pregătim oameni pe niveluri de vârstă a copiilor, pe cicluri de învățământ.
Andreea Daraban: Domnule profesor Mircea Berte, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice solicita încă din anul 2023 ca învățătorii să poată fi formați în liceele de profil, aceștia urmând să se titularizeze în sistem, după ce termină facultatea.
Mircea Bertea: Dacă ne place sau nu ne place, adevărul e că dacă vrei să schimbi lumea, în cazul nostru România, trebuie să începi cu școala. Adică să ai o școală bună, iar învățământul pedagogic românesc a fost și este reprezentantul acestei școli bune. Învățământul superior a încercat, în perioada dezbaterii pe noile lege ale educației, deci în perioada 2022-2023, să desființeze liceele pedagogice, în sensul ca specializările pentru educație timpurie și pentru învățământul primar să se facă doar prin învățământul superior. S-a încercat acest lucru, nu s-a reușit și bine că nu s-a reușit. Și atunci, s-a ajuns la acest compromis pe care, vedeți, îl discutăm astăzi și care a produs și o confuzie, pentru că aproape că nu este nimic nou. Învățământul pedagogic s-a adaptat realității învățământului românesc.
Andreea Daraban: Așadar, ceea ce s-a întâmplat în 2023, dorința aceasta de eliminare a acestor specializări și cumva trecerea lor la nivel superior, v-a determinat să puneți măcar această condiție? A fost ca un compromis pe care l-ați încercat.
Mircea Bertea: Da, pentru învățători am reușit. Pe undeva e normal și înțelegem că e nevoie de studii superioare. Pe de altă parte, dacă ne uităm la învățământul superior românesc, mai ales la unele facultăți și la cererea de pe piață, cred că și la Iași, dar la Cluj și în altă parte, mai ales grădinițele, creșele particulare, caută absolvenți de liceu pedagogic și nu absolvenți de învățământ superior. Nu vreau să spun că învățământul superior nu e bun la noi. Și învățământul superior e ca învățământul preuniversitar, mai bun și mai puțin bun.
Adriana Robu: Aș completa aici cu un lucru esențial. Spunea domnul președinte că liceele pedagogice scot specialiști foarte buni. Da, este adevărat. Sigur că ne uităm și la învățământul universitar, însă este o explicație foarte clară aici. La colegiile pedagogice se fac patru ani de școală și în condițiile acestea, o zi pe săptămână este alocată practicii pedagogice, spre deosebire de universitate unde există mai puțină practică pedagogică.
Andreea Daraban: Practic, acest proiect de regulament cadru pus în dezbatere publică, cu ce vine nou? Ce se schimbă?
Mircea Bertea: Se pun în practică prevederile legei 198, legea învățământului preuniversitar, care, după cum ați observat, deși aprobată în 2023 a fost prorogată o parte, că așa suntem noi românii, tot amânăm, suntem specialiști în prorogări și în amânări. Deci se pun în aplicare aceste prevederi ale legii, respectiv noile specializări. Sunt două deosebiri importante, care se reflectă și în curriculum acestor licee pedagogice. Unul este dubla specializare pentru educație timpurie, adică educator-puericultor, ceea ce nu exista până acum, erau învățător-educator, de o parte și educator și puericultor separat. Deci avem dubla specializare pentru educație timpurie și avem acum învățător care nu se va putea titulariza decât după ce își va termina studiile universitare. Până acum, învățătorul, prin dubla specializare, putea să lucreze și să fie titular învățător în urma concursului de titularizare.
Andreea Daraban: Dacă va dori să urmeze o altă specializare la facultate, dacă va dori să se îndrepte spre un alt domeniu, nu va putea profesa?
Mircea Bertea: Nu va putea profesa ca titular.
Andreea Daraban: Aceste noi specializări, doamna director, vor intra în vigoare din anul școlar următor, vor fi și noi programe școlare, adaptate pentru aceste noi specializări. Înțeleg că sunteți unul dintre profesorii care lucrează la aceste programe școlare.
Adriana Robu: Da, se lucrează intens în grupurile de lucru constituite de minister pentru gândirea și regândirea programelor școlare, pentru că suntem conștienți cu toții că ele sunt învechite și cele care sunt valabile pentru discipline ce vor rămâne în continuare cu vechile denumiri și cu structura lor, dar, sigur, că este nevoie și de noi programe pentru disciplinele care se vor introduce. Eu, spre exemplu, lucrez în grupul de lucru dedicat gramaticii limbii române, pentru liceele și colegiile pedagogice. Este nevoie de o adaptare, pentru că programele vechi nu mai bat cu realitatea zilelor noastre, nu mai spunem de manuale, că și ele vor trebui reactualizate și puse în oglindă cu programele școlare.
”La disciplinele pedagogice, trebuie să spunem că după anul 2000, nu s-au mai tipărit manuale.”
Andreea Daraban: Înțeleg că, în prezent, nu există manuale școlare pentru multe discipline de specialitate la nivel liceal.
Adriana Robu: Da, sunt carențe și aici, dar marea problemă rămâne faptul că sunt vechi. Eu, la limba și literatura română, aproape că nu mă mai folosesc de manual și sunt nevoită să vin cu alte materiale auxiliare. Sigur, aprobate de minister sau să alcătuiesc eu diverse prezentări și structurări de material.
Andreea Daraban: La fel fac și colegii dumneavoastră pe celelalte discipline de specialitate, pedagogie și altele.
Mircea Bertea: La disciplinele pedagogice, trebuie să spunem că după anul 2000, nu s-au mai tipărit manuale. Iată, de 25 de ani, la disciplinele pedagogice și psihologice nu avem manuale noi.
”Plata practicii pedagogice este o bătaie de joc în acest moment în țară, pentru că Ministerul Educației nu înțelege nevoile pentru vocația pedagogică.”
Andreea Daraban: Și fiecare profesor se descurcă așa cum poate, cu resursele și cu ghidurile puse la dispoziție de Ministerul Educației.
Mircea Bertea: Ministerul Educației n-a pus la dispoziție niciun ghid. Ministerul Educației nu prea ne-a sprijinit și din păcate e pe cale să nu ne sprijine nici acum. Dacă vă uitați la proiectul de regulament cadru pus în dezbatere, acesta nu acoperă pe deplin necesitățile pedagogice și administrative pentru a pune în practică, așa cum se cuvine, legea 198 și noile specializări. Mă refer concret aici la carențe privind prevederile regulamentului în a asigura școli de aplicație pentru liceele și colegiile pedagogice, respectiv nerepartizarea circumscripțiilor școlare, pentru că liceele pedagogice sunt instituții de învățământ unice pe județ. Ele, ca să poată funcționa la parametrii optimi și să rămână așa cum le știm, ca exemplu de cum trebuie făcută școală în învățământul primar și ca modele pentru formarea învățătorilor și educatoarelor, au nevoie de școli de aplicații ale lor. Aceste școli de aplicații trebuie să îndeplinească anumite cerințe și aceste cerințe nu pot fi îndeplinite de o școală primară, de exemplu, care este de cartier. Clasele de aplicație, grădinițele de aplicație, creșele de aplicație n-ar trebui să deservească în primul rând o comunitate locală, ci să susțină formarea practică și profesională a viitoarelor cadre didactice. Aici este un rol strategic pe care unii funcționari din Ministerul Educației nu-l înțeleg. Este una dintre obiecțiile importante pe care le-am făcut în dezbaterea acestui proiect și pentru care ne vom bate pentru forma finală a regulamentului. Mai este, apoi, plata practicii pedagogice, care este o bătaie de joc în acest moment în țară, pentru că Ministerul Educației nu înțelege nevoile pentru vocația pedagogică. Suntem rămași în urmă foarte tare. Actualul ministru a preluat un minister rămas puternic în urmă. Știți, are o misiune imposibilă, cam Tom Cruise în filmele acelea. Efectiv nu este o metaforă ce spunem. Sigur la Iași, la Cluj, la Timișoara, sunt câteva centre mari, cu licee pedagogice de tradiție, dar avem vreo 48 de licee în care există clase de învățământ vocațional pedagogic, deci ele nu sunt licee pedagogice propriu -zise, au doar clase. Acolo se pune altfel problema. Acolo unde sunt licee pedagogice propriu zise și care au școlile lor de aplicație, problema aceasta, în parte, este rezolvată, dar pentru celelalte 48 de licee care au clase de învățământ pedagogic, problema practicii pedagogice, dacă rămâne așa, cum s-a propus în regulament, nu va fi rezolvată. Cu plata derizorie a sporului de practică, plată legală prevăzută de legea 153, care este în vigoare și pe care ministerul nu o respectă, nicio școală din perimetrul liceelor care școlarizează și învățători, educatori, educatori – puericultori, nu va primi elevii noștri în practică pedagogică. Ne lovim de acest lucru. O problemă pe care ministerul o cunoaște și pe care am discutat-o și la nivelul de conducere a ministerului și pe care sperăm să o rezolvăm, acum, la concluziile dezbaterilor din liceele pedagogice.
”Este nevoie să pătrundem și instituțiile de învățământ private pentru a face practică pedagogică și, pe de altă parte, să avem în vedere și echivalarea stagiilor de practică pedagogică din străinătate, din mobilitățile de tip Erasmus.”
Andreea Daraban: Revenind la practica pedagogică, înțeleg că vor apărea o serie de modificări. Iată domnul profesor Bertea vorbea despre plata acestei practici pedagogice. Cum stăm la Iași din acest punct de vedere?
Adriana Robu: Pot să spun că, la Iași, s-a diminuat plata practicii pedagogice pentru că există o diferență de interpretare a legislației. Noi credem că o să se rezolve acest lucru, prin aprobarea acestui regulament cadru de funcționare și organizare a învățământului pedagogic, pentru că au fost aceste diferențe de la un județ la altul. Să avem, de exemplu, profesori atât îndrumători – coordonatori cât și cadre didactice care primesc elevii să facă practica în școli, să fie plătiți cu 10-15 lei pe oră. Este o bătaie de joc acest lucru, pentru că se pune problema între timpul efectiv de lucru și plata aferentă orei clasice. Când vorbim de practică pedagogică și coordonarea unui elev pentru a susține o lecție, noi, ca îndrumători, de exemplu, dincolo de faptul că stăm la ore și îi asistăm pe elevi în cele patru ore sau câte sunt pe zi, sau să luăm exemplul unui singur elev, pe care îl asistăm când susține o lecție de practică la ciclu superior de învățământ a XI-a și a XII-a, când ei intră deja la clasă să predea. Pe lângă această oră pe care o țin ei, noi în spate mai avem o muncă de cel puțin o oră și jumătate: alegerea temei, pregătirea scenariului didactic, verificarea întregului demers pe care și l-a propus elevul. Corectăm, discutăm, evaluăm ulterior lecția. Este o diferență majoră între ora efectivă de prezență la școală, la clasă, la practică și munca aferentă unei pregătiri de acest tip. Pe de altă parte, legat tot de practică pedagogică, noul regulament vine cu o propunere interesantă și anume aceea de a efectua această practică atât în instituții publice cât și private din țară, pentru că cele private până acum nu erau agreate. Ori știm foarte bine că învățământul privat este uneori mai bun, în sensul că are mai multe mijloace, are alte condiții și este mai deschis noilor metode. Este nevoie să pătrundem și în aceste instituții de învățământ private și, pe de altă parte, să avem în vedere și echivalarea stagiilor de practică pedagogică din străinătate, din mobilitățile de tip Erasmus, de exemplu, cu practica din școală. Pentru că, de exemplu, noi, Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași, avem foarte multe proiecte de mobilitate pentru elevi. Acum sunt plecați în Spania 18 elevi, într-o mobilitate în școli și grădinițe. Ei vin cu această nouă experiență pe care ar fi, să spunem, nedrept să nu o echivalăm cu practica pe care ei au făcut-o în perioada aceasta. Deci este vorba de o adecvare la realitățile școlii din zilele noastre.
Andreea Daraban: Revenind la programele școlare, când ar trebui finalizate, în ce stadiu sunteți?
Adriana Robu: Sunt câteva etape, în funcție de urgența pe care o impune fiecare disciplină. În cazul nostru, în echipa de gramatică pentru liceul pedagogic, avem o urgență, pentru că va fi nevoie să se predea gramatică în curriculum special. Adică avem ore de trunchi comun și curriculum de specialitate, iar în acestea, în funcție de specializare, va fi o oră sau două de gramatică pe săptămână. Deci gramatica este cu urgență, adică acum la început de noiembrie, trebuie să avem o formă aproape de final a programei. Celelalte, cred că pot fi finalizate până spre luna februarie, astfel încât să se treacă de toate celelalte etape de verificare și ulterior să poată fi folosite, începând din anul școlar următor.
Mircea Bertea: Să mai facem o precizare. Urgențe sunt programele pentru materiile care se vor preda în clasele a IX-a, anul viitor. Sunt 1.500 de oameni angajați, de profesori, de experți angajați în lucrul acestei programe. E o forță care trebuie să se miște rapid pentru a rezolva pentru clasa a IX-a, dar sigur, per total, când începi lucrul la o programă, trebuie să știi cu ce începi și cu ce sfârșești. Deci la clasele a IX-a se lucrează și după aceea se va trece la manuale.
Andreea Daraban: Există riscul să apară un deficit de cadre calificate pentru învățământul primar și preșcolar, odată cu aceste schimbări?
Adriana Robu: Nu cred că se va întâmpla asta, pentru că noi facem și o analiză de piață, să spunem așa, de fiecare dată, în fiecare an când solicităm numărul de clase aferente specializărilor. Prin urmare nu, mai ales că vorbim și de o concurență acerbă, cel puțin, la noi, la Colegiul Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași. Am avut anul acesta 450 de candidați pe 130 de locuri, astfel încât nu se va pune problema de lipsă în acest sens.
Mircea Bertea: Problema nu este de criză la elevi pentru școlarizare, problema este de criză la cadre didactice, cele care efectiv se vor duce să lucreze în învățământ. Avem destule județe unde există criză de învățători, pentru că destui elevi absolvenți de Pedagogic se duc spre alte facultăți. Încă salariile pentru începători sunt insuficiente, cel puțin pentru marile orașe.
Andreea Daraban: Avem aceeași problemă și la Iași, doamna Robu? E o criză de profesori, nu se îndreaptă spre învățământul primar absolvenții?
Adriana Robu: Criză n-aș spune. La noi nu e cazul din ceea ce am observat, pentru că mulți dintre absolvenții noștrim cred că în proporție de 60%, se duc în învățământul primar, în grădinițe, în creșe. Prin urmare, încă nu ne confruntăm cu această problemă.
Andreea Daraban: Există o tradiție la noi, la Iași cel puțin.
Adriana Robu: Sigur, fiind și cel mai vechi colegiu pedagogic din țară, cred că încă lucrurile stau bine și se păstrează într-o armonie.
Varianta audio a interviului:
