În România, procentul copiilor supraponderali şi obezi a crescut semnificativ, conform unui raport UNICEF

Publicat de Andreea Drilea, 11 septembrie 2025, 11:41

În România, procentul copiilor supraponderali cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani s-a dublat, de la 10% în 2000 la 23% în 2022. De asemenea, procentul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani care suferă de obezitate a crescut semnificativ, de la 2% în 2000 la 9% în 2022, în timp ce numărul copiilor cu probleme de subponderalitate a scăzut de la 6% la 5% în aceeaşi perioadă, relevă UNICEF într-un nou raport publicat miercuri.

Raportul ‘Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children’ (Alimentarea proftului: cum mediile alimentare îi dezavantajează pe copii) se bazează pe date din peste 190 de ţări şi constată că prevalenţa subponderalităţii în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani a scăzut din 2000 de la aproape 13 % la 9,2 %, în timp ce rata obezităţii a crescut de la 3 % la 9,4 %. Obezitatea depăşeşte acum subponderalitatea în toate regiunile lumii, cu excepţia Africii subsahariene şi a Asiei de Sud.

‘Când vorbim despre malnutriţie, nu ne mai referim doar la copiii subponderali. Obezitatea este o problemă tot mai îngrijorătoare, care poate afecta sănătatea şi dezvoltarea copiilor. Alimentele ultraprocesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele şi proteinele, într-un moment în care nutriţia joacă un rol esenţial în creşterea, dezvoltarea cognitivă şi sănătatea mentală a copiilor’, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF, citată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Conform celor mai recente date disponibile, 1 din 5 copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani la nivel global – sau 391 de milioane – sunt supraponderali, o mare parte dintre ei fiind acum clasificaţi ca suferind de obezitate.

Copiii sunt consideraţi supraponderali atunci când au o greutate semnificativ mai mare decât cea considerată sănătoasă pentru vârsta, sexul şi înălţimea lor. Obezitatea este o formă severă de supraponderalitate şi duce la un risc mai mare de a dezvolta rezistenţă la insulină şi hipertensiune arterială, precum şi boli care pot pune viaţa în pericol mai târziu în viaţă, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer.

Raportul avertizează că alimentele ultra-procesate şi de tip fast-food – bogate în zahăr, amidon rafinat, sare, grăsimi nesănătoase şi aditivi – influenţează dieta copiilor prin intermediul unui mediu alimentar nesănătos, mai degrabă decât prin alegerile personale. Aceste produse predomină în magazine şi şcoli, iar marketingul digital oferă industriei alimentelor şi băuturilor un acces important la publicul tânăr.

De exemplu, într-un sondaj global realizat anul trecut prin intermediul platformei U-Report a UNICEF pe un eşantion de 64.000 de tineri cu vârste cuprinse între 13 şi 24 de ani din peste 170 de ţări, 75% dintre respondenţi au declarat că au văzut reclame la băuturi zaharoase, snacks-uri sau fast-food în săptămâna precedentă, iar 60% au afirmat că reclamele le-au sporit dorinţa de a consuma aceste alimente. Chiar şi în ţările afectate de conflicte, 68% dintre tineri au declarat că au fost expuşi la aceste reclame.

Fără intervenţii pentru prevenirea supraponderalităţii şi obezităţii la copii, ţările ar putea suferi impacturi economice şi asupra sănătăţii pe tot parcursul vieţii care ar depăşi, de exemplu, 210 miliarde de dolari în Peru, din cauza problemelor de sănătate legate de obezitate. Până în 2035, impactul economic global al supraponderalităţii şi obezităţii este estimat să depăşească 4 trilioane de dolari anual.

Raportul privind nutriţia copiilor 2025 se bazează pe date din peste 190 de ţări şi include sondaje la nivel de gospodării, estimări modelate, proiecţii şi sondaje de opinie.

Pentru copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani, datele privind supraponderalitatea, obezitatea şi subponderalitatea sunt modelate pe baza sondajelor realizate la nivelul populaţiei, a datelor administrative sau a studiilor care au măsurat înălţimea şi greutatea în eşantioane reprezentative. Datele la nivel de ţară sunt disponibile pentru perioada 2000-2022 şi sunt coordonate de Non-Communicable Disease Risk Factor Collaboration (NCD-RisC).

Categoriile de supraponderalitate, obezitate şi subponderalitate sunt definite pe baza indicelui de masă corporală (IMC). Pentru copiii de vârstă şcolară şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani: supraponderalitatea este definită ca un IMC mai mare cu o abatere standard peste mediană, obezitatea este definită ca un IMC mai mare cu două deviaţii standard peste mediană, iar subponderalitatea este definită ca un IMC cu mai puţin de două deviaţii standard sub mediană, conform referinţelor OMS pentru copiii şi adolescenţii de vârstă şcolară. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro