„Insula Fondane”, un eseu documentar despre Benjamin Fondane, în spiritul viziunii sale despre artă
Publicat de isoreanu, 2 iulie 2024, 18:48
Săptămâna trecută, a avut loc, la Casa Muzeelor, avanpremiera filmului „Insula Fondane”. Regizorul Valentin Mocanu și autoarea scenariului, Nicoleta Dabija au creat portretul omului cultură Benjamin Fondane, născut la Iași, în 1905, și ucis în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, în 1944.
Un reportaj de Ioana Soreanu:
Vinerea trecută, a avut loc, la Casa Muzeelor, care adăpostește Muzeul Pogromului de la Iași, avanpremiera filmului „Insula Fondane”, în regia lui Valentin Mocanu, după un scenariu de Nicoleta Dabija. Vizionarea a fost inclusă într-o manifestare complexă, fiind precedată de prezentarea cărții „Correspondances familiales. 1905-1944”, de către editorii volumului, Michel Carassou și Vera Gagiu. Evenimentul a fost organizat de muzeografa Nicoleta Dabija cu prilejul comemorării a 83 de ani de la Pogromul de la Iași. Invitat special a fost artistul vizual Matei Bejenaru, prof. univ. dr. la Facultatea de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.
A fost evocat și omagiat, astfel, Benjamin Fondane, „poet, cărturar, om de teatru și film, un om «care nu semăna cu nimeni», «un spirit frământat», un Ulysse modern, un rătăcitor, un filosof «fără barbă» și «cu cravate de gigolo», un cinic, un histrion, un Don Quijote, un naiv, «un om nobil într-o epocă sinistră», o insulă de umanitate într-un ocean furibund”.
Am citat din descrierea făcută pe pagina de Facebook a filmului. Benjamin Fondane s-a născut la Iași, dar a trebuit să părărsească România și să se mute la Paris. A murit la Auschwitz-Birkenau, gazat în toamna lui 1944.
Filmul este un eseu documentar, iar scenariul, așa cum am spus, este semnat de scriitoarea Nicoleta Dabija:
Nicoleta Dabija: A fost o veche pasiune de-a mea de care nu m-am putut ocupa niciodată și acesta a fost un prilej extraordinar, faptul că am putut să fac acest scenariu pentru filmul „Insula Fondane”. De fapt, ideea a venit de la amândoi, de la mine și de la regizor, de la Valentin Mocanu. Am zis că „hai să facem un film împreună” și partea de documentare, mai ales că mare parte din opera lui Fondane nu este tradusă și a trebuit să citesc în franceză și el nu citea în franceză, așa că documentarea am făcut-o eu. Timp de două luni, n-a existat nimic altceva decât Fondane și ulterior, am scris acest scenariu în așa fel încât să-l ajute pe Valentin Mocanu să creeze acest film. Am văzut filmul în seara asta a treia oară, pentru că de fiecare dată descoper altceva și, în primul rând, eu nu sunt atentă la scenariu, pentru că l-am scris și îl cunosc foarte bine, dar la imagini, la felul în care Valentin Mocanu a reușit să transpună textul acela în imagini și, de multe ori, făcând artă, de fapt, îndepărtându-se de scenariu, lucrul acesta îmi place cel mai mult, cred, la acest film.
Ioana Soreanu: Personalitatea lui Benjamin Fondane este cuceritoare. Așa cum s-a și spus în seara aceasta, este posibil ca mulți oameni, în Iași, să nu știe cine a fost Benjamin Fondane, de aceea este un proiect minunat.
Nicoleta Dabija: Da, și eu am fost surprinsă în momentul în care am început să lucrez la acest proiect și să spun în jurul meu că fac un scenariu, că fac o documentare pe viața lui Benjamin Fondane, am fost foarte surprinsă să aflu că oamenii nu știu despre Fondane. Sigur că este o eroare, să spun așa, în ghilimele, la nivel național, faptul că nu știm să ne recuperăm valorile și că e foarte puțin tradus, dar dincolo de asta, nu știu dacă nu e și o ignoranță a noastră pe care trebuie să ne-o asumăm și doresc ca acest film să fie un omagiu, în primul rând, adus lui Benjamin Fondane, și o modalitate de a ajunge la public mai ușor decât prin carte. De multe ori, trebuie să citești în franceză ca să reușești.
Valentin Mocanu este un regizor îndrăgostit de metoforă și simbol, care a valorificat, astfel, scenariul Nicoletei Dabija și a reușit să surprindă personalitatea complexă a lui Fondane.
Valentin Mocanu: Un scenariu extraordinar pentru mine, pentru că eu lucrez cu o zonă cumva metaforică, simbolică, îmi place foarte mult plasticitatea și de asta am și abordat zona de eseu documentar, pentru că mi-a permis să mă joc foarte mult și să fiu foarte ludic. Am încercat cumva să readuc în film personalitatea lui Benjamin Fondane. Am reușit să aduc ludicul lui în film, ca să accentuez în final tragismul morții sale.
Ioana Soreanu: Cred că i-ar fi plăcut filmul dumneavoastră.
Valentin Mocanu: Da, da, chiar m-am gândit și mă simt puțin flatat că și el și-ar fi descris viața cum am încercat eu să i-o prezint. Am avut actori extraordinari, care m-au ajutat. L-am descoperit pe Andrei Sava, care este un actor extraordinar, a intrat foarte mult în joaca mea, în propunerile mele, pentru că eu nu le-am spus de la început ce vreau să fac. Am construit totul din jocuri, care s-au legat între ele și a ieșit un produs cu foarte mult sens, din punctul meu de vedere. Mă simt binecuvântat cumva că am avut șansa să lucrez în Iași, unde s-a născut și a copilărit Benjamin Fondane.
Andrei Sava, actor la Teatrul Național „Vasile Alcsandri” din Iași, l-a interpretat excepțional pe Fondane, surprinzând profunzimea intelectualului rafinat și spiritul său ludic:
Andrei Sava: Ne-am dat seama că suntem pe calea cea bună în timp ce filmam. Poate că așa și-ar fi dorit și Bejamin Fondane să-și facă autobiografia asta de tip documentar. Am citit câte ceva înainte de a începe filmările, am dat peste corespondența lui cu Leon Şestov, m-am uitat printre poze, să merg pe un profil luminos, ludic, provocator în sensul de limbaj, în sensul de expresivitate. Au fost și propunerile lui Valentin de a merge prin alt stil de a comunica emoții și gânduri, cu multă intensitate, încercând cumva să găsim și nota lui, nota lui Benjamin, adică optimismul.
Producător este Institutul Français din Iași, iar proiectul este sprijinit de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și de
Comunitatea Evreilor din Iași.
