#StareaEducației (INTERVIU) Uniforma școlară, între disciplină și libertate. Mioara Pește, directorul Școlii Gimnaziale ”Nicolae Iorga” Iași: „Uniforma nu elimină nici bullying-ul, nici competiția, nici micile sau marile răutăți între copii, dar contribuie la crearea unei atmosfere specifice unei instituții în care se învață.” Alexandru Manole, președintele CJE Iași: ”Suntem de acord că la școală trebuie să purtăm o ținută decentă, trebuie să fim în limitele Statutului elevului. Însă respingem ferm introducerea unei uniforme obligatorii.”

Publicat de andreeadaraban, 2 octombrie 2026, 11:07 / actualizat: 4 octombrie 2026, 6:27

Introducerea uniformei școlare obligatorii în instituțiile de învățământ public din România continuă să provoace dezbateri între elevi, profesori, părinți și reprezentanți ai sistemului educațional. Subiectul a fost discutat în emisiunea Starea Educație, unde invitați au fost Mioara Pește, directorul Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga” din Iași, și Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași.

Discuția vine după protestul organizat la nivel național de Consiliul Național al Elevilor, pe 28 septembrie, când elevii din mai multe școli din țară au ales să poarte haine negre pentru a-și exprima opoziția față de introducerea uniformei obligatorii.

Elevii cer să fie consultați

Alexandru Manole spune că principala nemulțumire a elevilor nu este existența unui cod vestimentar, ci modul în care a fost propusă uniforma obligatorie și lipsa consultării elevilor. „Noi nu am fost consultați pentru această propunere”, a explicat reprezentantul elevilor, subliniind că o măsură care îi privește direct trebuie discutată și cu cei asupra cărora aceasta va avea efect.

În opinia sa, uniforma nu poate fi prezentată drept o soluție pentru probleme precum bullying-ul. „Noi afirmăm cu fermitate faptul că implementarea uniformei nu asigură în nicio măsură eliminarea bullying-ului”, a spus Alexandru Manole. Acesta susține că fenomenul există și în școlile în care elevii poartă deja uniforme și că argumentul privind reducerea bullying-ului ar trebui susținut de date și statistici concrete.„Noi nu am sesizat o scădere a cazurilor de violență, bullying și altele în școlile unde se poartă uniforma”, a afirmat reprezentantul Consiliului Județean al Elevilor Iași.

Elevii nu resping însă ideea existenței unor reguli privind vestimentația. „Noi nu respingem un cod vestimentar”, a precizat Alexandru Manole, care consideră că o ținută decentă, adaptată mediului școlar, poate fi o soluție mai flexibilă decât o uniformă obligatorie.

Din perspectiva directorului Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga”, Mioara Pește, vestimentația are un rol în comportamentul elevilor și în climatul școlar, chiar dacă nu poate rezolva probleme precum bullying-ul. „Contribuie foarte mult ținuta la comportament, la atitudinea față de ceea ce se întâmplă într-o instituție de învățământ, la focusul pe învățare și nu pe altceva”, a explicat Mioara Pește.

Directoarea atrage însă atenția că uniforma nu trebuie privită ca o soluție universală. „Nu elimină nici bullying-ul, nici competiția, nici micile sau marile răutăți între copii”, a spus aceasta. În același timp, Mioara Pește consideră că școala are și rolul de a-i învăța pe copii să respecte reguli și să se adapteze unor contexte diferite. „Școala nu-i doar despre acumulare de cunoștințe. Școala, până la urmă, creează niște competențe-cheie. Și una dintre competențele-cheie este a învăța să înveți”, a explicat directoarea.

La Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” există deja o uniformă, însă aceasta a fost gândită astfel încât să nu reprezinte o cheltuială importantă pentru părinți. „Ne-am gândit să fie cât mai simplu și cât mai fără costuri suplimentare”, a explicat Mioara Pește.

Uniforma constă într-o bluză albă, adaptată sezonului, și o vestă sau un sacou negru ori bleumarin. Școala a introdus și o excepție menită să le ofere elevilor libertatea de a se exprima prin vestimentație. „Avem o zi pe lună când copiii vin îmbrăcați în ce culori vor ei, în orice ținută vor ei, adaptată sezonului, cu condiția ca aceasta să fie decentă și potrivită vârstei”, a povestit directoarea.

Pentru Mioara Pește, această soluție reprezintă un compromis între regulile școlii și nevoia copiilor de exprimare.

„Nu trăiesc în iluzia că dacă îi îmbrăcăm pe toți la fel, nu va mai exista bullying”

Experiența de la catedră și din conducerea unei școli i-a arătat directorului Mioara Pește că problemele legate de bullying sunt mult mai complexe decât vestimentația. „Nu trăiesc în iluzia că dacă îi îmbrăcăm pe toți la fel, gata, nu mai va exista bullying în școală”, a spus aceasta. Mioara Pește amintește că micile răutăți și rivalitățile dintre copii au existat dintotdeauna, însă astăzi fenomenul se extinde și în mediul online. „Bullying-ul acum acoperă tot. Micile răutăți care au existat întotdeauna, micile sau marile invidii au existat întotdeauna. Ele nu sunt specifice școlii”, a explicat directoarea. Potrivit acesteia, problemele pot continua indiferent de existența unei uniforme, inclusiv pe rețelele de socializare.

Uniforma și echitatea socială

Un alt argument invocat în favoarea uniformei este reducerea diferențelor sociale vizibile între elevi. Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, consideră însă că aceste diferențe nu pot fi eliminate printr-o uniformă. „Nu putem să eliminăm inechitatea socială, pentru că ea se poate explica în prea multe moduri, în prea multe feluri”, a spus acesta. Diferențele dintre elevi pot fi vizibile prin încălțăminte, accesorii, telefoane, ceasuri sau alte obiecte personale. În plus, reprezentantul elevilor atrage atenția asupra costurilor pe care le-ar putea presupune implementarea uniformei. În opinia sa, dacă aceasta va deveni obligatorie, ar trebui să existe mecanisme clare prin care familiile care nu își permit costurile să fie sprijinite. „O uniformă cu zero costuri poate să o aibă oricine”, a afirmat Alexandru Manole, referindu-se la necesitatea unui sistem de finanțare care să nu îi dezavantajeze pe elevii din familii cu venituri reduse.

Cod vestimentar sau uniformă obligatorie?

Mioara Pește consideră că un cod vestimentar poate fi mai eficient dacă este stabilit la nivelul fiecărei școli și discutat cu comunitatea școlară. „În fiecare unitate trebuie stabilit un cod vestimentar, colorat, necolorat, cât mai la bază ca acele ținute să nu impună niște costuri”, a spus aceasta.

Directoarea consideră că un astfel de cod ar trebui stabilit prin consultarea părinților și a elevilor. „Eu cred că trebuie specificat faptul că în instituțiile de învățământ există o ținută decentă, stabilită la nivelul unității, în consultare cu asociația părinților (…) și cu Consiliul școlar al elevilor”, a explicat Mioara Pește. Problema este însă și definirea termenului „decent”. În opinia sa, formularea generală din legislație lasă loc de interpretări. „Cine are un instrument de măsură să cuantifice exact ce înseamnă decent, mai puțin decent, indecent? Nimeni”, a afirmat aceasta.

Reguli, telefoane și responsabilitatea elevilor

Discuția despre uniforme a dus și către o temă mai largă: respectarea regulilor în școală.

Mioara Pește consideră că elevii trebuie să învețe încă de mici că regulile fac parte din viața de zi cu zi și că rolul adulților este să îi ajute să înțeleagă diferența dintre ceea ce își doresc și ceea ce este necesar. „E firesc copilul să facă și să aleagă ce îi place. Noi, ca adulți, părinți, cadre didactice, adulții din viața unui copil, trebuie să îi arătăm și ce trebuie să facă”, a spus directoarea.

Un exemplu discutat a fost cel al telefoanelor mobile. La Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”, telefoanele elevilor sunt depozitate într-un spațiu special amenajat. „Există un dulap, un singur dulap pentru toate telefoanele, compartimentat pentru fiecare clasă”, a explicat Mioara Pește.

În opinia sa, regulile privind telefonul trebuie însă adaptate vârstei. Regulile potrivite pentru elevii de gimnaziu nu pot fi aplicate în aceeași formă liceenilor, care sunt mai independenți și pot avea nevoie de dispozitive digitale inclusiv pentru activități educaționale.

Alexandru Manole susține, la rândul său, că telefonul nu ar trebui să fie complet eliminat din viața elevului în timpul programului școlar și că trebuie să existe posibilitatea de a fi utilizat în situații justificate.

Alexandru Manole: „Mențin părerea personală că uniforma nu ar fi o propunere potrivită”

Întrebat despre propria opinie, dincolo de poziția oficială pe care o are în cadrul Consiliului Județean al Elevilor Iași, Alexandru Manole a spus că se pronunță în continuare împotriva uniformei obligatorii. „Probabil cu părerea de rău a profesorilor, sunt contra uniformei și îmi mențin părerea”, a declarat elevul. El susține, în schimb, ideea unei ținute libere, dar în limitele unor reguli clare. „Evident, în limitele prevăzute și poate cu o monitorizare mai atentă”, a precizat acesta.

În ceea ce privește propria școală, Alexandru Manole spune că respectă regulile privind uniforma, însă aceasta este folosită în special la evenimentele importante.

Dincolo de disputa „cu sau fără uniformă”, atât reprezentantul elevilor, cât și directorul școlii pledează, din perspective diferite, pentru existența unor reguli clare și pentru o adaptarea acestora la realitățile și vârsta elevilor.

Varianta audio a interviului: