Parlamentul bulgar a votat pentru ridicarea veto-ului asupra deschiderii negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE

Publicat de Andreea Drilea, 24 iunie 2022, 15:59 / actualizat: 24 iunie 2022, 17:05

Parlamentul bulgar a votat vineri pentru ridicarea veto-ului său asupra deschiderii negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, un subiect urmărit îndeaproape la summitul Celor 27 de la Bruxelles, relatează AFP.

‘Decizia a fost adoptată cu 170 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 21 de abţineri’, a anunţat Atanas Atanasov, vicepreşedintele parlamentului, la finalul votului.

Ea trebuie acum susţinută de guvernul la final de mandat al proeuropeanului Kiril Petkov, care s-a declarat joi gata să acţioneze ‘rapid’.

Macedonia de Nord este blocată din 2015 în antecamera UE. Grecia s-a opus mai întâi până în 2018 din cauza unei dispute asupra numelui, între timp soluţionată, iar Sofia a blocat dosarul în 2020 pe fondul unor dispute istorice şi culturale de lungă durată.

Bulgaria a fost totuşi, în 1992, prima ţară care a recunoscut independenţa statului vecin, cu prilejul prăbuşirii fostei Iugoslavii comuniste, dar relaţiile s-au tensionat ulterior.

Din cauza acestui diferend, negocierile cu Albania sunt de asemenea oprite, cele două candidaturi fiind legate de UE.

Schimbarea de poziţie a două partide de opoziţie bulgare, între care cel al fostului prim-ministru Boiko Borisov, este cea care a permis acest vot în Parlament, într-un context de mediere a Franţei, care ocupă în prezent preşedinţia semestrială a UE.

Potrivit compromisului încheiat, Skopje trebuie în special să se angajeze să modifice Constituţia pentru a-i include pe bulgari între grupurile etnice recunoscute şi ‘să aplice’ un tratat de prietenie din 2017 vizând eradicarea discursului de incitare la ură.

În timpul dezbaterilor care au precedat votul, Hristo Ivanov, preşedintele alianţei Bulgaria Democrată care a iniţiat moţiunea parlamentară, a făcut apel la partide ‘să nu rateze această şansă’ de a rezolva chestiunea înainte de sfârşitul preşedinţiei franceze pe 30 iunie.

‘În cele din urmă, este în interesul nostru să oferim o perspectivă de aderare la UE Balcanilor de Vest’, a subliniat el.

Mai mulţi lideri ai acestor ţări şi-au exprimat joi ‘nemulţumirea’ şi au denunţat lipsa de ‘credibilitate’ a UE la finalul unui summit la Bruxelles cu Cei 27.

Războiul din Ucraina a repus în discuţie chestiunea extinderii UE în Balcani, care au căpătat o importanţă geostrategică sporită, şi presiunea occidentală pentru ca Sofia să renunţe la poziţia sa de blocaj s-a accentuat.

În pofida opoziţiei unei mari părţi a opiniei publice şi mai multor partide, prim-ministrul Kiril Petkov a urmat în ultimele luni o strategie de apropiere.

Disputele rămân totuşi numeroase şi deputaţii au avertizat vineri că noi blocaje nu pot fi excluse dacă discuţiile întâmpină obstacole.

Potrivit textului aprobat vineri, ‘nimic în procesul de aderare la UE nu trebuie interpretat ca o recunoaştere de către Bulgaria a limbii macedonene’, pe care Sofia o consideră un dialect bulgar.

Rămân acum de convins autorităţile de la Skopje. Premierul macedonean Dimitar Kovacevski a declarat joi că această propunere de compromis ‘în forma sa actuală’ este ‘inacceptabilă’.

(AGERPRES/Foto – imagine ilustrativă)