Actualizarea legislaţiei privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, adoptată de Senat

Publicat de Andreea Drilea, 21 martie 2022, 18:57

Plenul Senatului a adoptat, luni, un proiect ce vizează actualizarea legislaţiei în vederea eficientizării şi renovării a 2.000 de clădiri publice şi 1.500 de blocuri de locuinţe, pentru care sunt prevăzuţi 2,2 miliarde de euro în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.158/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

‘În contextul actual privind eficienţa energetică a clădirilor, aceasta are un capitol distinct în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Se propune eficientizarea şi renovarea unui număr de 2.000 clădiri publice şi 1.500 blocuri de locuinţe fiind prevăzuţi 2,2 miliarde euro, iar pentru acest lucru se impune o actualizare a legislaţiei aplicabile în vigoare. Intervenţiile legislative vizează actualizarea legislaţiei privind performanţa energetică în raport de cerinţele tehnico-economice şi de mediu, în scopul creşterii procentului clădirilor verzi, în condiţiile în care Uniunea Europeană îşi propune ‘decarbonarea clădirilor până în anul 2050”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit iniţiatorilor, parlamentari din tot spectrul politic, ‘în contextul creşterii preţurilor la energie dar şi la materialele de construcţii, renovarea, în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor, este necesară’.

Proiectul are în vedere colaborarea dintre Comisiile tehnice de amenajare a teritoriului cu filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România şi cu asociaţiile profesionale ale auditorilor energetici pentru clădiri, o importanţă deosebită urmând a fi acordată reparării/înlocuirii ascensoarelor sau a componentelor mecanice ale acestora pe baza raportului tehnic de specialitate.

De asemenea, prin modificările propuse se urmăreşte reabilitarea şarpantei în cazul podurilor neîncălzite, o condiţie necesară pentru creşterea performanţei energetice.

‘Analiza cost-beneficiu, raportată la calitatea lucrărilor executate, trebuie să conducă la o performanţă energetică pozitivă a clădirilor şi eficienţă economică din perspectiva reducerilor costurilor facturilor. Finanţarea executării lucrărilor se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, bugetele locale al unităţilor administrative teritoriale şi/sau alte surse legal constituite’, potrivit expunerii de motive.

Senatul este prima Cameră sesizată.

(AGERPRES/Foto – imagine ilustrativă)