DOOM3 – De joi, online, la vânzare; în jur de 3.500 de cuvinte sunt nou introduse

Publicat de Andreea Drilea, 5 ianuarie 2022, 13:44

O nouă ediţie, a treia, a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM3), apărut la Editura Univers Enciclopedic, va putea fi cumpărată prin comenzi, online, începând de joi, iar din librării în două zile, a declarat pentru AGERPRES directorul Institutului de Lingvistică ‘Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti’ al Academiei Române, dr. Adina Dragomirescu.

Editura a precizat însă că se fac eforturi pentru ca vânzările online pe site-ul acesteia să fie active încă din această după-amiază.

Volumul, având ca autori pe Ioana Vintilă-Rădulescu şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică ‘Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti’ al Academiei Române, girată de un amplu grup de cercetători ai institutului, este o ediţie nouă, integral verificată şi substanţial îmbogăţită, a DOOM2 (2005), totalizând aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care în jur de 3.500 sunt nou introduse.

‘Când vedem 3.500 de cuvinte, nu trebuie să ne gândim că toate sunt doar din engleză sau că s-a modificat limba foarte, foarte mult în ultimii 17 ani, pentru că o pondere destul de redusă o au cuvintele împrumutate’, a spus Dragomirescu.

Ea a arătat că în noua ediţie a DOOM sunt două feluri de noutăţi.

‘Pe de o parte este vorba de introducerea unor cuvinte noi, aici sunt în jur de 3.500 de intrări noi. Pe de altă parte sunt modificări la cuvinte deja existente, aici fiind vorba de aproximativ 3.000 de modificări. O parte din cuvintele noi sunt mai ales de origine engleză care au pătruns în limbă, majoritatea, în ultimii 15-20 de ani. Deci nu sunt cuvinte intrate ieri în limbă. Sunt cuvinte care au deja un istoric, care s-au extins în mai multe registre ale limbii. Pentru că regula de intrare într-un dicţionar ca acesta este ca acele cuvinte să circule măcar în două-trei registre stilistice. De pildă, dacă un termen circulă exclusiv în domeniul informaticii nu îl normăm în DOOM, pentru că este rezervat unui domeniu ştiinţific precis. Trebuie să fie cuvinte care să aibă o răspândire stilistică mai largă’, a precizat Dragomirescu.

Ea a exemplificat astfel cu termeni precum ‘breaking news’, ‘afterschool’, ‘selfie’, ‘take away’, precizând că acestea circulă de mai mult timp în limba română, nefiind încă normate în ultima ediţie a DOOM, din cauza extinderii insuficiente.

Adina Dragomirescu spune că, pe lângă aceste intrări, sunt şi cuvinte din ediţia precedentă, ca ‘oregano’ sau ‘chili’, nume de condimente sau mâncăruri sau cuvinte ‘obişnuite’, precum ‘colivăreasă’ sau ‘căpşunar’, care nu fuseseră prinse pentru că circulau mai mult în registrul informal.

Printre noutăţi, aceasta a amintit şi cuvintele intrate în limbă în perioada pandemiei, care nu sunt mai mult de 20.

‘Pentru că şi aici ne punem problema cum scriem ‘coronavirus’, ‘coronasceptic’, care e genitivul de la ‘izoletă’? Sunt cuvinte care în ultimii ani au circulat mult’, a arătat Dragomirescu.

Directorul Institutului de Lingvistică ‘Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti’ al Academiei Române a vorbit şi despre cele 3.000 de modificări.

‘Trebuie luate cu rezervă. Nu sunt modificări care să facă un vorbitor instruit să nu mai ştie să respecte normele de azi pe mâine. De exemplu, sunt unele modificări total inofensive. S-au completat paradigmele pentru toate verbele. În ediţia veche se dădeau doar două persoane, acum se dau toate cele şase persoane pentru fiecare formă a verbelor. Acesta ar fi un ajutor pentru cei care învaţă româna ca limbă străină şi pot verifica formele acolo. Dar pentru vorbitorii nativi nu are un impact foarte mare’, a spus cercetătorul

Ea a amintit alte modificări, precum cazurile în care, faţă de ediţia precedentă a DOOM, când erau acceptate două variante, în DOOM3 s-a renunţat la una dintre ele.

‘De pildă, în cazul ‘invent’ şi ‘inventez’ s-a păstrat doar ‘inventez’ pentru că ‘invent’ nu mai circula în limbă, sau ‘bocăn’ şi ‘bocănesc’ s-a păstrat doar ‘bocăn’ sau ‘profesor’ cu accent pe e şi ‘profesor’ cu accent pe o s-a păstrat doar ‘profesor’ cu accent pe e ca variantă de accentuare. În general, acolo unde o formă nu mai avea acoperire în limbă s-a renunţat la ea’, a spus Dragomirescu.

Pentru cei care vor consulta DOOM3, Adina Dragomirescu a precizat că noutăţile sunt marcate special în dicţionar cu ‘+’, iar modificările sunt marcate în volum cu ‘!’.

Potrivit editurii, ediţia a treia urmează în linii mari opţiunile studiilor tradiţionale privitoare la limba română, însă cu modernizările reflectate în învăţământ. Normele de bază nu au fost modificate, dar s-au făcut peste 3.000 de recomandări punctuale noi, care ţin seama de dinamica limbii şi a societăţii, de sugestiile şi observaţiile privind DOOM2, de raporturile dintre normă şi uz etc.

Cuvintele aflate în uzul actual, oral şi scris, incluse în DOOM3, în plus faţă de DOOM2, sunt în majoritate neologisme inclusiv elemente din anumite terminologii.

Dintre cuvintele nou introduse în DOOM3, unele sunt abrevieri devenite cuvinte (de exemplu ARN); locuţiuni adjectivale (ce fel de), adverbiale (pe şleau); conjuncţionale (astfel că); interjecţionale (ei bine); prepoziţionale (în/la stânga); pronominale (cine ştie ce/cine); membri ai unor (mini)serii ( astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale şi al instrumentiştilor respectivi din orchestră în jargonul profesional al acestora şi alţi termeni muzicali, nume ale nu ale unor substanţe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali ş.a. (Rac – zodie; Racul- constelaţie).

De asemenea au fost introduse elemente precum nume proprii în măsura în care au legătură cu substantive comune din DOOM3 şi se scriu, se pronunţă sau/şi se comportă din punct de vedere gramatical diferit de acestea (coulomb – unitate de măsură sau Coulomb – fizician francez).

Au fost introduse omografe ale unui cuvânt-titlu existente, de exemplu marker (genă) sau scăpăta (a apune), alături de marker (creion) şi scăpăta (a sărăci); substantive feminine (în special nume de ocupaţie) atestate, dar încă rar folosite, de exemplu dramaturgă alături de dramaturg; verbe cu valoare reflexivă sau şi impersonală care implică şi diferenţiere semantică, spre exemplu înnopta (a se face noapte) şi revărsa (a se răspândi) alături de înnopta (a petrece noaptea) şi reversa (a împrăştia).

Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române este destinat tuturor celor interesaţi să scrie şi să vorbească corect româneşte. AGERPRES/FOTO Edupedu.ro