Galaţi:Peste 120 de specialişti din 22 de ţări, la cea mai mare conferinţă despre sturioni a ultimilor 30 de ani

Publicat de , 28 octombrie 2019, 06:36 / actualizat: 28 octombrie 2019, 8:29

Peste 120 de specialişti din 22 de ţări, reprezentând 59 de instituţii şi foruri europene, participă la Galaţi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, de luni până miercuri, la conferinţa internaţională ‘Conservarea Sturionilor Dunării – o provocare sau o povară?’, cel mai mare eveniment organizat în ţara noastră în ultimii 30 de ani cu privire la sturioni.

Potrivit unui comunicat transmis de serviciul de comunicare al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, evenimentul se desfăşoară sub Patronajul Academiei Române şi al Preşedinţiei Strategiei UE pentru regiunea Dunării, în colaborare cu Danube Sturgeon Task Force, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, World Sturgeon Conservation Society şi World Wide Fund for Nature în parteneriat cu Institutul Naţional Delta Dunării, IUCN Sturgeon Specialist Group, International Union for Conservation of Nature, Consiliul Judeţean Galaţi, Muzeul de Ştiinţele Naturii Galaţi.

Sturionii reprezintă o valoare inestimabilă pentru biodiversitatea acvatică din Dunăre şi Marea Neagră, aceştia fiind declaraţi oficial de International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR) – ‘Flagship Species for the Danube River'(‘Specie emblematică pentru Dunăre’).

Dunărea şi Marea Neagră reprezintă unicul ecosistem acvatic din lume unde se regăsesc şase specii sălbatice de sturioni, şi anume: Cega (Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758) respectiv Viza (A. nudiventris Lovetsky, 1828), specii reofile care trăiesc şi se reproduc în Dunăre respectiv: Morunul (Huso huso Linnaeus,1758), Nisetrul (A. Gueldenstaedtii B&R 1833), Păstruga (A. stellatus Pallas, 1771) şi Şipul (A. sturio Linnaeus, 1758) specii anadrome, care se reproduc în Dunăre şi trăiesc în Marea Neagră.

Scăderea dramatică a populaţiilor de sturioni din ultimele secole, a făcut ca mai multe instituţii şi organizaţii internaţionale să tragă un semnal de alarmă cu privire la pericolul dispariţiei acestor specii preistorice şi în acelaşi timp să propună măsuri concrete de conservare şi redresare a populaţiilor sălbatice.

Sturionii nu au graniţe sau ţară, arealul acestora fiind foarte vast şi cuprinzând toate ţările riverane Dunării şi Mării Negre, de aceea eforturile, pentru salvarea acestor specii de la dispariţie trebuie să fie comune şi coordonate pentru a avea succes.

În acest context şi prin semnarea oficială, de către 50 de state europene, a Planului de Acţiune Pan-European pentru salvarea acestor specii, Centrul de Cercetare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate din cadrul Universităţii ‘Dunărea de Jos ‘ din Galaţi a iniţiat organizarea acestei conferinţe internaţionale, se arată în comunicat.

În perioada 28-30 octombrie, vor fi prezenţi la Galaţi atât reprezentanţi din cadrul instituţiilor şi organizaţiilor naţionale şi internaţionale, care au în atribuţii reglementarea legislativă şi protecţia speciilor periclitate de peşti cât şi cei mai importanţi experţi naţionali şi internaţionali, cu experienţă vastă în cercetarea şi monitorizarea sturionilor.

‘Fiind cea mai mare şi prima conferinţă organizată la nivel regional, pe această temă, din ultimii 30 de ani, ne propunem găsirea unor soluţii concrete, pentru conservarea şi redresarea populaţiilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră, în concordanţă cu Planul de Acţiune Pan European pentru Sturioni. Considerăm că a venit timpul să facem o analiză complexă, la scară regională, care să identifice cauzele ce au dus la declinul acestor specii şi care să genereze soluţii pragmatice pentru tratarea cauzelor şi nu a efectelor produse de acest declin’, a declarat Directorul Centrului de Cercetare pentru Sturioni, Tudor Ionescu.

Conferinţa Internaţională ‘Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden?’ este totodată prilejul pentru demararea unor parteneriate interinstituţionale internaţionale, cu scopul de a aplica măsuri concrete, administrative şi ştiinţifice, pentru ca această ‘bogăţie vie’ să dăinuie peste veacuri. 

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)