Robotul Philae a detectat molecule organice, pe bază de carbon, pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko

Publicat de radulipovan, 19 noiembrie 2014, 12:54

Robotul Philae a detectat molecule organice conţinând elementul chimic carbon, care se află la baza vieţii pe Terra, în cele 57 de ore de funcţionare pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko, înainte ca principala sa baterie să se descarce şi sistemele să se oprească, informează Reuters.

Cercetătorii germani au anunţat că robotul Philae, care a ajuns pe 12 noiembrie pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko, în cadrul misiunii spaţiale Rosetta, a detectat prezenţa unor molecule organice, pe bază de carbon, considerate elementele de bază ale vieţii pe Pământ, în cele 57 de ore de funcţionare a sistemelor sale, înainte ca bateria principală să se descarce, iar acesta să intre într-o stare de hibernare.

Savanţii au precizat că, deocamdată, nu este clar dacă moleculele organice includ compuşi complecşi care intră în alcătuirea proteinelor. Unul dintre scopurile misiunii Rosetta este să descopere dacă viaţa a fost adusă pe Terra de comete, prin intermediul compuşilor chimici organici pe bază de carbon.

Philae a atins suprafaţa cometei Ciuri, cum este denumit pe scurt „hoinarul” spaţial 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko, după o călătorie de 10 ani prin spaţiu, la bordul sondei spaţiale Rosetta, într-o misiune care intenţionează să afle mai multe despre cum s-au format planetele şi, poate, chiar cum a apărut viaţa.

Robotul a încheiat sâmbătă o misiune de 57 de ore pe suprafaţa lui Ciuriumov, după ce a trimis prin unde radio datele privind o serie de experimente ştiinţifice pe care le-a efectuat automat, înainte de a rămâne fără energie.

Cometele datează din perioada de formare a Sistemului Solar şi conţin molecule organice extrem de vechi, ca o capsulă a timpului.

Instrumentul Cometary Sampling and Composition Experiment, pe scurt COSAC, aflat la bordul robotului, a reuşit să „miroase” atmosfera cometei şi să detecteze primele molecule organice, după ce Philae a atins suprafaţa lui Ciuriumov, potrivit DLR, Centrul Aerospaţial German.
Robotul a efectuat şi o forare la 25 de centimetri adâncime în căutarea de molecule organice, dar, deocamdată, nu este clar dacă a reuşit să livreze un eşantion de materie instrumentului COSAC pentru analize.

La bordul lui Philae, care are dimensiunile comparabile cu cele ale unei maşini de spălat rufe, se află şi instrumentul MUPUS (Multi Purpose Sensors for Surface and Subsurface Science), care este folosit pentru măsurarea densităţii şi a caracteristicilor termale şi mecanice ale suprafeţei cometei. MUPUS a descoperit că suprafaţa lui Ciuriumov nu este atât de moale pe cât s-a crezut anterior.

Un senzor termic trebuia să fie introdus la circa 40 de centimetri sub suprafaţa cometei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că „ciocanul” care trebuia să înfigă senzorul a fost setat la putere maximă.

Centrul Aerospaţial German (DLR) crede că, după ce a trecut printr-un strat de praf cu o grosime de 10-20 de centimetri, senzorul a întâlnit un strat de material la fel de dur ca gheaţa.

„Aceasta este o surpriză. Nu ne aşteptam să dăm peste gheaţă atât de dură”, a declarat, marţi, Tilman Spohn, cercetătorul care conduce echipa ce lucrează cu instrumentul MUPUS, în cadrul DLR.

Cercetătorul a precizat că MUPUS ar putea fi folosit din nou dacă bateriile lui Philae vor fi încărcate prin expunerea la lumină solară, lucru care savanţii speră să se întâmple pe măsură ce cometa se apropie de Soare.

Philae, lansat miercuri de la bordul sondei spaţiale Rosetta către suprafaţa cometei, a ajuns într-o zonă umbrită a acesteia. O cameră video de la bordul sondei spaţiale, care orbitează la mai puţin de 16 kilometri altitudine de cometă, a surprins în imagini ultimele minute ale coborârii lui Philae pe suprafaţa acesteia, care a durat, în total, şapte ore. În imaginile publicate luni de ESA se observă locul în care Philae a atins cometa şi regiunea unde a ajuns, în cele din urmă, după ce a sărit ca o minge pe suprafaţa corpului spaţial.

Săritura robotului, care nu era prevăzută, a fost consecinţa eşecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declanşat corespunzător şi nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel într-o zonă umbrită, unde bateriile sale nu se pot reîncărca folosind lumina solară, energia fiind necesară pentru o misiune extinsă.

Cercetătorii ESA au aşteptat cu nelinişte informaţii, pe măsură ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv forarea, şi, din fericire, a avut suficientă energie pentru a transmite informaţiile prin unde radio către sonda Rosetta, care le-a transmis apoi către Terra.

Înainte de a-şi opri sistemele şi a intra într-o stare de hibernare, Philae şi-a schimbat puţin poziţia pentru a încerca să aibă acces la mai multă lumină solară pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acoperă corpul robotului, dar, imediat după rotire, a rămas fără energie, iar sistemele sale s-au închis.

Cometa 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko se îndreaptă către Soare, acompaniată de sonda Rosetta.

Creşterea cantităţii de lumină ar putea fi utilă pentru încărcarea bateriilor lui Philae. Pe măsură ce cometa se încălzeşte, jeturi de gaz sunt eliberate din adâncurile sale, ceea ce ar putea duce la mişcarea robotului şi mutarea lui din regiunea umbrită unde se află.

Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt aşteptate în luna decembrie, când vor fi prezentate la conferinţa American Geophysical Union din San Francisco.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra.

Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă.

Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, „rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale. (mediafax.ro/FOTO esa.int)