Steagul de luptă al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, expus la Palatul Culturii din Iași, între 4 și 30 octombrie 2026
Publicat de Gabriela Rotaru, 4 octombrie 2026, 08:55 / actualizat: 4 octombrie 2026, 12:00
Steagul de luptă al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, din anul 1500, din colecția Muzeului Național de Istorie a României va fi expus la Palatul Culturii – Muzeul de Istorie a Moldovei, în perioada 4 – 30 octombrie 2026.
Expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței” este organizată în deschiderea Festivalului SACRUM. Iași Art Festival și propune publicului o întâlnire cu memoria, istoria și patrimoniul cultural legate de figura Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
La vernisajul din 4 octombrie 2026, ora 13.00, vor lua cuvântul: prof. univ. dr. Tereza Sinigalia; dr. habil. Senica Țurcanu; dr. Cornel Constantin Ilie, manager al Muzeului Național de Istorie a României și dr. Alexandru Constantin Chituță, manager al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Acest eveniment expozițional beneficiază de colaborarea dr. Cristiana Tătaru.
Ștefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos steagul său de luptă. Potrivit unor inscripții și a unor mărturii scrise de către însemnați cercetători, se știe că domnitorul Ștefan cel Mare a făcut numeroase danii la mănăstirile de la Sf. Munte, iar Mănăstirea Zograful cu hramul „Sf. Gheorghe” – pe care voievodul o numea „mănăstirea domniei mele” – a fost principalul beneficiar al acestora (Olimpia Guţu, „Manuscrisele slavone de redacţie românească păstrate în biblioteca mănăstirii Zograf”, în: „Hrisovul”, III, 1998). Ajunsă în ruină în veacul al XV-lea, mănăstirea Zograful a fost rectitorită de către domnul Moldovei aproape integral între anii 1466-1502, în prezent fiind considerată a noua în ierarhia mănăstirilor athonite. Pelerinii de azi mai pot încă admira „Arsanaua” și „Turnul” atunci când vin dinspre mare, și chiar drumul pietruit (de 5 km) ce leagă aceste obiective de mănăstirea Zograful, făcut și el de meșterii domnului moldovean și care este considerat cel mai vechi drum pietruit de la Muntele Athos.
O inscripție în slavonă (de: 29×56 cm), mutată între timp de pe clădirea arsanalei (debarcaderului) în interiorul turnului acesteia (construit de Bogdan al III-lea, în 1517) și păstrată până în zilele noastre, mărturisește: „Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, am făcut acest depozit („casă”) de corăbii la anul 6983″ (1475)” ( T. Burada, „O călătorie la Muntele Athos”, în: „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, I, 1883).
Acest drapel a rămas la mănăstirea de pe Muntele Athos până în perioada interbelică, când a fost returnat statului român. De atunci, steagul a intrat în tezaurul României, iar ulterior a fost expus în Muzeul Național de Istorie. Fundalul drapelului este de culoare roșie (între timp steagul a fost recondiționat și aplicat pe o stofă de catifea de culoare vișinie), măsurând 1,2 × 0,9 metri. Aversul steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul. Icoana Sfântului Gheorghe este artistic brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o pernă roșie, trăgând spada din teacă cu stânga, în timp ce cu dreapta trage de gardă și zdrobește sub picioarele lui balaurul cu trei capete, ce se încolăcește pe sub tron. Doi îngeri coborând din cer îi aduc, cel de la dreapta, o sabie, iar cel de la stânga, un scut încrustat cu pietre scumpe, și îi pun pe cap o frumoasă coroană, împodobită și ea cu două rânduri de pietre scumpe.
Expoziția oferă publicului prilejul de a descoperi, alături de steagul de luptă al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, o serie de machete, precum și documentul descoperit în acest an în interiorul statuii voievodului din fața Palatului Culturii, dar și alte piese și mărturii istorice, reunite într-un demers care readuce în atenție personalitatea, epoca și moștenirea celui care a marcat profund istoria Moldovei.
