Muzeul de Istorie a Moldovei: Micro-expoziția „Obiecte pentru eternitate. Inventarul funerar al unui mormânt aparținând culturii Amforelor Sferice”

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 septembrie 2026, 13:20 / actualizat: 8 septembrie 2026, 5:51

Acest eveniment expozițional aduce în atenția publicului o descoperire arheologică remarcabilă de la Șcheia, județul Iași, unde, în anul 1975, au fost cercetate două morminte aparținând comunităților culturii Amforelor Sferice. Datate între 3200/3000 și 2700/2500 î. Hr., acestea constituie mărturii excepționale ale unei populații care, la sfârșitul Eneoliticului și începutul Epocii Bronzului, a pătruns în spațiul est-carpatic.

În centrul micro-expoziției se află bogatul inventar funerar al unuia dintre cele două morminte, păstrat în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei, și care este alcătuit din șase vase ceramice și o daltă de silex.
Mai mult decât simple obiecte arheologice, aceste piese pot fi privite ca „obiecte pentru eternitate”, oferind indicii despre credințele și practicile funerare ale comunităților culturii Amforelor Sferice, despre universul lor spiritual și modul în care acestea își exprimau credințele despre moarte și viața de dincolo.

Micro-expoziția „Obiecte pentru eternitate. Inventarul funerar al unui mormânt aparținând culturii Amforelor Sferice” va putea fi vizitată, în perioada 9 septembrie – 6 decembrie 2026, la Muzeul de Istorie a Moldovei, deschis de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 17.00, (accesul ultimului vizitator la 16.30).

(AUDIO) Descoperire arheologică de excepție la Iași: morminte vechi de mii de ani, găsite la Andrieșeni

Publicat de Andreea Drilea, 29 iulie 2026, 07:42

Printre acestea se numără un mormânt medieval și două care aparțin Epocii Bronzului și Fierului.

Cercetările s-au desfășurat în perioada 18-25 iulie, în zona localității Spineni, unde specialiștii au identificat o necropolă formată din cinci tumuli – adică movile funerare.
Înainte de săpături, echipa a folosit tehnologii moderne, non-invazive, precum zboruri aeriene și tomografii electrice.

Planul pe termen lung al echipei este realizarea unor campanii anuale pentru a investiga întreaga necropolă de la Andrieșeni. Coordonatorul proiectului, doctorul Ciprian-Cătălin Lazanu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei, explică importanța sitului: ”Pe raza comunei Andreșeni nu mai sunt astfel de monumente funerare. Noi intenționăm, ca pe viitor, întreaga zonă să intre într-un proces de cercetare arheologică, asta și în funcție de finanțările pe care le vom reuși să le identificăm. Oricum, necropola, în care noi am început cercetarea, acești 5 tumuli, deja au prezentat niște rezultate deosebiste în sensul că se cunosc extrem de puține date despre aceste monumente funerare din zonă inundabilă. O să spunem oricum că este chiar o premieră, nu vrem să exagerăm, dar suntem undeva în zona aceasta. Și atunci, automat, aceste rezultate ne obligă cumva să extindem cercetarea, să finalizăm în primul rând cercetarea pe acest tumul și apoi să o extindem și la celelalte complexe funerare-tumulare.”

Campania de cercetare a fost una interdisciplinară, reunind specialiști de la Complexul Muzeal Național „Moldova”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Inspectoratul Școlar Județean Iași.

(Radio Iaşi/Constantin Mihai)

Program prelungit la Muzeul de Sit arheologic, la „Cucuteni Jazz Fest” (ediția a IV-a)

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 septembrie 2025, 14:19

„Vă așteptăm cu drag să vizitați și cu această ocazie Muzeul de Sit arheologic de la Cucuteni, unde pregătim multe surprize pentru perioada următoare, prin implementarea unui proiect cu finanțare europeană, care va oferi acestei zone o nouă dimensiune culturală, turistică și educațională”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Pe parcursul celor trei zile, festivalul propune publicului concerte, ateliere și numeroase alte activități. În acest context, Muzeul de Sit Arheologic va avea program prelungit în zilele de 26 și 27 septembrie 2025, fiind deschis pentru public în intervalul orar 10.00 – 18.00. Biletele pot fi achiziționate atât online, de pe platforma Muzeu.ro, cât și de la muzeu (20 lei, preț întreg; 10 lei, cu reducere pentru pensionari; 5 lei pentru studenți).

Accesul la concertele din cadrul festivalului este gratuit,  evenimentele urmând să se desfășoare, astfel:

• vineri, 26 septembrie, ora 19.30: Șubi Tuba, Mircea Tiberian & Nadia Trohin;
• sâmbătă, 27 septembrie, ora 18:30, Fire & Drums, Jazz And Poetry & Evaristo Perez, Marcian Petrescu – Trenul de Noapte;
• duminică, 28 septembrie, ora 18.30: Big Band – LM Jazz Unit, Urban Gypsy, Pamela.AVI.

Detaliile despre programul festivalului pot fi consultate pe paginile de social media Cucuteni Jazz Fest și pe www.cucutenijazzfest.eu.

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași: „Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei” ediția a XIV-a

Publicat de Gabriela Rotaru, 19 septembrie 2025, 07:12

Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei: Caseta de călătorie a Elenei Cuza

Publicat de Gabriela Rotaru, 11 iunie 2025, 18:47

Expusă în contextul comemorării bicentenarului nașterii Doamnei Elenei Cuza (1825 – 1909), această casetă reprezintă atât un omagiu adus unei figuri feminine emblematice, cât și o mărturie materială a unei epoci de modernizare profundă, influențată de valorile culturale și estetice europene.

Realizată în stil Napoleon al III-lea, această piesă de lux este una elegantă și funcțională, concepută pentru deplasările frecvente ale elitei aristocratice din secolul al XIX-lea. Are o structură compartimentată și conține obiecte din cristal, fildeș și argint, necesare întreținerii igienei și imaginii personale (oglindă, flacoane pentru farduri și parfum, recipient pentru apă), dar și scrierii corespondenței în timpul unei călătorii din secolul al XIX-lea (călimară, creion, sigiliu, spirtieră, suport de catifea pentru scris). Trusa este completată de ustensile mici necesare voiajului – briceag, croșet pentru închis nasturi, trusă pentru manichiură, foarfeci, cutie pentru ace, depozitate într-un compartiment special. Este posibil ca această casetă, cunoscută în epocă drept „scatulcă”, să fi fost achiziționată la Paris, centrul modei și al luxului, în timpul uneia dintre șederile Elenei Cuza în capitala Franței.

„Caseta de călătorie a Elenei Cuza este mai mult decât un obiect de patrimoniu – este o punte între istorie și cotidian, între simbol și funcționalitate. Prin această piesă de excepție, dorim să aducem în atenția publicului o personalitate discretă, dar profund influentă și să oferim o perspectivă asupra modului în care elitele feminine din secolul al XIX-lea se raportau la modernitate, eleganță și mobilitate, pe fundalul unei epoci definitorii pentru statul român modern”, declară Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Caseta de călătorie face parte din expoziția permanentă a Muzeului Unirii din Iași, completând portretul Doamnei Elena Cuza care, prin gesturile sale discrete și contribuțiile filantropice, a rămas un model de noblețe sufletească și echilibru într-o epocă a schimbărilor profunde, având un rol esențial în susținerea activității politice și umanitare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Expoziția poate fi vizitată în spațiul Muzeului de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii, între orele 10.00 – 17.00 (de miercuri până duminică; accesul ultimului vizitator la 16.30).

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași: Simpozionul Național „Istorie patrimoniu ecleziastic” (IV)

Publicat de Gabriela Rotaru, 8 mai 2025, 15:02 / actualizat: 8 mai 2025, 16:09

Coordonatorii acestei manifestări sunt arhimandrit Petroniu Marin, stareț al Mănăstirii Pângărați și arheologii Costică Asăvoaie și dr. Cosmin Niță, de la Muzeul de Istorie a Moldovei.

„Ne bucură continuitatea acestui eveniment, ce reunește specialiști din muzee, arhive, instituții de învățământ, biserici, institute de cercetare, atât din România, cât și din Republica Moldova, a căror preocupare pentru istorie constiuie un imbold pentru noile generații de a continua cercetările în acest domeniu al recuperării și valorificării patrimoniului”, apreciază Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii din Iași – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

În cadrul evenimentului de deschidere, care va avea loc la Mănăstirea Pângărați, vineri, 9 mai 2025, ora 11.00, va fi lansat cel de-al III-a număr al revistei „Acta Pangratia. Istorie și patrimoniu ecleziastic”, apărut recent la Editura Palatul Culturii Iași și prezentat de prof. Costin Clit și Costică Asăvoaie.

Lucrările susținute vor aborda o tematică generoasă, care acoperă întreg spectrul de preocupări științifice aflate în conexiune cu istoria și patrimoniul ecleziastic, mobil sau imobil. (Comunicat Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași)

MUZEUL DE ISTORIE A MOLDOVEI: Piese de orfevrărie din inventarul mormântului princiar de la Băiceni-La Pietrărie

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 martie 2025, 12:31

Începând cu secolele VIII – V a. Chr., în izvoarele antice încep să fie menționați geto-dacii, ca ramură nordică a popoarelor tracice din spațiul carpato-danubiano-pontic. În regiunea est-carpatică apar o serie de cetăți, cum sunt cele de la Brad, Cotnari, Stâncești, Moșna, Arsura, Bunești-Averești, Fedești etc. care, împreună cu necropolele tumulare și tezaurele de obiecte de prestigiu din aur și argint, completează triada vestigiilor geto-dacice.

Ritul funerar al geților era cel al incinerației, cu depunerea resturilor rezultate din acest proces în necropole plane și tumulare, ultimele fiind destinate aristocrației și căpeteniilor militare.

Datate în sec. IV a. Chr. și intrate relativ recent în colecțiile muzeale, aceste piese de orfevrărie antică sunt pentru prima dată prezentate publicului larg.

„Vizitatorii Muzeului de Istorie a Moldovei vor avea ocazia să admire aceste piese excepționale, ce eflect nu doar măiestria artizanilor din perioada antichității, dar și complexitatea și bogăția culturală a popoarelor din spațiul de la nord de Dunăre”, declară Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Descoperirea acestor pandantive este plasată într-un context arheologic mai amplu, legat de necropola tumulară de pe Dealul Gosanu, din punctul La Pietrărie, care a fost cercetată între anii 1967 și 1988. Necropola conține cel puțin opt tumuli și a fost atribuită unor căpetenii locale getice, datând din secolul IV a. Chr. Tumulul nr. 3, cel mai mare și mai bine conservat, adăpostește un mormânt principal și trei morminte secundare, toate de incinerație. Inventarul funerar al celor patru morminte este format din opt pandantive din argint aurit, șase păstrate întregi și două în stare fragmentară, mărgele de sticlă și fragmente de vase sparte ritual.

Aceste descoperiri atestă existența unui centru politic local în această zonă, confirmat și de descoperirea în apropiere, în punctul Dealul Laiu, a unui tezaur princiar din aur.

Pentru a proteja acest sit arheologic deosebit, tumulul nr. 3 a fost păstrat in situ, fiind protejat printr-o construcție circulară realizată între anii 1982-1984, care găzduiește în prezent Muzeul de Sit Arheologic de la Cucuteni.

Micro-expoziția „Piese de orfevrărie din inventarul mormântului princiar de la Băiceni – La Pietrărie” va putea fi vizitată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei, cu biletul aferent acestuia, fiind accesibilă între orele 10.00 – 17.00 (de miercuri până duminică; accesul ultimului vizitator la 16.30).