Toader: Numirile pentru conducerea Ministerului Public – făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției
Publicat de Andreea Drilea, 23 august 2017, 12:18 / actualizat: 23 august 2017, 13:22
Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiției prevede ca numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat președintele României.
„Toate funcțiile — că este procuror general, adjuncți, șef la DIICOT, la DNA, adjuncții dânșilor — să decidă Secția pentru procurori din CSM, (…) la propunerea ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care, la rândul lor, trebuie să aibă cel puțin 10 ani vechime efectivă în funcție. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. Aici vreau să vă fac referire la una dintre condiționalitățile, una dintre cerințele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcții, care recomandă, în același timp, neamestecul factorului politic”, a afirmat Toader, într-o conferință de presă, la sediul Ministerului Justiției.
În ceea ce privește procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), el a spus că aceasta se modifică „parțial”.
„Se păstrează în sensul că președintele ÎCCJ se numește de către președintele României, fapt care este și în prezent. Se modifică în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, propunerea să o facă Secția pentru judecători, răspunzând cerinței pentru judecători să decidă judecători, pentru procurori să decidă procurorii”, a precizat ministrul.
El a explicat de ce, în cazul procedurii de la ÎCCJ, președintele României este cel care face numirea, însă este eliminat în cazul Ministerului Public.
„Sigur, se va spune următorul lucru: de ce președintele ÎCCJ este numit de către președintele Republicii, iar procurorii-șefi numiți de Secția pentru procurori la propunerea ministrului, în condițiile în care și unii și alți sunt magistrați? Răspunsul derivă din statului special pe care îl au unii și alții. Procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii (…) își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere. În plus, să ne aducem aminte și de decizia CEDO care spune că procurorii nu prezintă suficiente garanții de independență încât să fie asimilați magistraților, decizie care ulterior, adevărat, a mai fost nuanțată prin aceeași jurisprundență a Curții Europene a Drepturilor Omului”, a menționat ministrul Justiției.
O altă modificare avută în vedere prevede creșterea duratei mandatelor de conducere de la instanțe și Parchete de la trei la patru ani, fără ca cele aflate în curs la adoptarea actului normativ să fie afectate.
„Că e pe latură de judecători sau procurori, în prezent mandatele sunt de trei ani. Regula în România este aceea a mandatului de patru ani. Și atunci propunem ca pe viitor funcțiile de conducere să aibă un mandat de patru ani. Fac o cuvenită precizare: sunt niște principii de rang constituțional care spun că mandatele în curs nu pot fi afectate prin modificarea legii. Ceea ce înseamnă că, dacă modificările se adoptă și intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, mandatele care sunt în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite cum am auzit eu în spațiul public în cursul zilei de ieri, pentru că este împotriva regulilor constituționale și a deciziilor CCR, decizii pe care mai că pretind că le-aș cunoaște”, a precizat Tudorel Toader.
(Agerpres/FOTO arhivă qmagazine.ro)
