Drăgan(ME): Consumatorii casnici ce deţin mai multe unităţi locative vor beneficia de compensare,fără a depune declaraţie

Publicat de Andreea Drilea, 28 decembrie 2022, 06:22 / actualizat: 29 decembrie 2022, 7:15

UPDATE – Executivul a aprobat miercuri o ordonanţă care aduce noi clarificări referitoare la programul, monitorizarea şi punerea în aplicare a plafoanelor şi a compensărilor pentru persoanele fizice care deţin mai multe unităţi locative şi care vor beneficia de compensare fără a mai fi nevoite să depună o declaraţie la furnizori, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

‘Pentru a evita o supraaglomerare, un efort care nu trebuie depus şi un efort semnificativ la sfârşitul anului, toţi consumatorii casnici care deţin mai multe unităţi locative vor beneficia de această compensare fără necesitatea de a depune o declaraţie în acest sens’, a explicat Drăgan.

Celelalte categorii de consumatori, respectiv familiile monoparentale, persoanele care utilizează dispozitive medicale şi, totodată, familiile care au în întreţinere cel puţin 3 copii rămân beneficiare ale plafonului de 0,68 lei/kWh, dar pe baza depunerii unei declaraţii.

Secretarul de stat a subliniat că măsura pe care Guvernul a luat-o miercuri este ‘o măsură pozitivă, deschisă’ şi care vine în ajutorul oamenilor pentru eliminarea acestei declaraţii suplimentare.

De asemenea, el a menţionat că prin ordonanţa adoptată miercuri se face precizarea că nu trebuie să existe un contract de furnizare între persoanele care locuiesc în acel spaţiu şi furnizorul de energie, contractul putând să fie între proprietarul locuinţei şi furnizor.

Dan Drăgan a dat exemplul unei familii monoparentale, care, dacă se încadrează în pragul de consum de 100 KWh, beneficiază direct de preţul de 0,68 de lei/KWh, iar dacă depăşeşte semnificativ acest prag va trebui să depună o declaraţie la furnizorul de de energie, fără a mai exista obligaţia existenţei un contract de furnizare între chiriaş, respectiv familia monoparentală, şi furnizorul de energie.

‘Poate fi făcut în baza contractului de furnizare dintre proprietar şi furnizorul de energie electrică’, a punctat Drăgan.

Proiectul de ordonanţă aprobat miercuri elimină obligaţia clienţilor casnici care au locuri de consum la domiciliu şi la reşedinţă de a depune declaraţii privind locul de consum la care beneficiază de preţ plafonat.

Astfel, obligativitatea de depunere a declaraţiilor rămâne doar pentru consumatorii finali care se încadrează în categoriile următoare: clienţi casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor; clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ, şi clienţii casnici familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ. AGERPRES

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se elimină obligaţia clienţilor casnici care au mai multe locuri de consum de a depune declaraţii privind locul de consum la care beneficiază de preţ plafonat la energie.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că acesta propune abrogarea art. 1 alin (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, eliminându-se obligaţia clienţilor casnici care au locuri de consum la domiciliu şi la reşedinţă de a depune declaraţii privind locul de consum la care beneficiază de preţ plafonat.

Un alt act normativ ce se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern se referă la măsuri pentru îndeplinirea unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în domeniul investiţiilor publice şi analizelor de cheltuieli.

Nota de fundamentare a proiectului menţionează că prin acest act normativ ‘se urmăreşte îmbunătăţirea procesului de evaluare şi prioritizare a proiectelor de investiţii publice semnificative’ prin: actualizarea principiilor şi criteriilor care stau la baza prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative, noi şi în continuare, finanţate de instituţiile publice centrale în ceea ce priveşte suportabilitatea şi sustenabilitatea financiară, precum şi justificarea economică şi socială, actualizarea calendarului procesului de prioritizare a investiţiilor publice semnificative în vederea corelării cu calendarul elaborării proiectului de buget, instituirea unor condiţii/sancţiuni pentru ordonatorii principali de credite care nu respectă calendarul şi regulile procesului de prioritizare a investiţiilor publice semnificative.

Un proiect de hotărâre ce urmează a fi aprobat în şedinţa de Guvern propune modificarea legii concediului paternal. Astfel, se are în vedere modificarea reglementările actuale, în sensul acordării concediului paternal şi a indemnizaţiei aferente acestuia tuturor taţilor care au calitatea de lucrător, precum şi eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de salariat a titularului, asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

‘Numărul de zile de concediu paternal acordat taţilor pentru copilul nou-născut, respectiv copiii nou-născuţi, în cazul sarcinilor multiple, va fi majorat la 10 zile lucrătoare, iar tatăl care a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură va beneficia de o majorare cu 5 zile a concediului paternal, pentru fiecare copil nou-născut, respectiv pentru fiecare naştere în cazul sarcinilor multiple. Va fi prelungită de la 7 zile la 10 zile lucrătoare permisia în cazul tatălui care satisface serviciul militar în calitate de militar în termen’, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de hotărâre ce se află pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri stabileşte mai multe zile libere anul viitor, altele decât cele de sărbătoare legală. Potrivit notei de fundamentare, ‘zilele de 24 ianuarie, 1 iunie şi 15 august 2023 sunt declarate zile libere nelucrătoare, conform prevederilor din Codul muncii’.

‘Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituţiilor şi autorităţilor publice timp liber pentru recuperarea capacităţii de muncă, se propune ca zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 să fie declarate zile libere, întrucât acestea se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală şi perioadele de repaus săptămânal, conform legii. (…) În ceea ce priveşte locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, dispoziţiile prezentului proiect de act normativ nu se aplică. De asemenea, pentru funcţionarea justiţiei ca serviciu public, dispoziţiile prezentului proiect de act normativ nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 şi nici participanţilor în aceste procese’, se menţionează în nota de fundamentare a actului normativ.

Un alt proiect ce urmează a fi analizat şi adoptat de Guvern se referă la alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne, în scopul decontării din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice.

Executivul urmează să mai aprobe, printre altele, proiectul de lege privind statutul personalului de probaţiune şi pe cel pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă