CSM urmează să avizeze consultativ proiectul de modificare a legilor Justiţiei

Publicat de Andreea Drilea, 28 septembrie 2017, 07:26

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează ca joi să ia în discuţie şi să dea un aviz consultativ pe proiectul privind modificarea legilor Justiţiei.

Potrivit ordinii de zi publicate pe pagina de internet a Consiliului, plenul va discuta ‘Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii’.

Pe 31 august, CSM anunţa că va da un aviz pe proiectul MJ de modificare a legilor Justiţiei în ultima săptămână a lunii septembrie, după ce va consulta instanţele, parchetele, INM, Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecţia Judiciară, precum şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Pe 30 august, Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de modificare a legilor Justiţiei, trimis pentru avizare la CSM de ministrul Tudorel Toader.

‘Proiectul îşi propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete, numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, reglementarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor’, se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Proiectul conţine o serie de modificări anunţate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiţiei, preluarea Inspecţiei Judiciare de către MJ, precum şi înfiinţarea unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

Referitor la numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT, proiectul prevede că aceştia vor fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

‘Modificarea formulei de numire în aceste funcţii dă eficienţă atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenţei sistemului judiciar, cât şi dreptului şi obligaţiei ministrului Justiţiei de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului Justiţiei un rol în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere menţionaţi mai sus, dându-se substanţă prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie care prevede că ‘procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei”, se arată în expunerea de motive.

Conform aceleiaşi surse, ministrul Justiţiei va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcţiile de conducere, având obligaţia ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puţin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcţia de conducere.

Referitor la Inspecţia Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiţiei, măsură ‘menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat şi al controlului reciproc între acestea’.

‘Aspectele de fond privind procedura disciplinară în faţa Inspecţiei Judiciare şi a secţiei Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecţiei, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiţi prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puţin 10 ani vechime în magistratură’, se menţionează în expunerea de motive.

Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, să se reglementeze organizarea şi funcţionarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.

Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se mai numără instituirea condiţiei vârstei minime de 30 de ani şi a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum şi susţinerea testului psihologic şi verificarea bunei reputaţii, anterior susţinerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.

Se mai prevede, printre altele, creşterea la opt ani a vechimii minime în funcţia de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecţiei Judiciare şi abrogarea dispoziţiei care prevede gestionarea bugetului instanţelor de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În expunerea de motive se mai arată că principalele schimbări propuse în cazul Legii 317/2004 privind CSM vizează ‘punerea de acord a legii cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi alte modificări care au ca scop îmbunătăţirea funcţionării instituţiei’.

Astfel, se are în vedere modificarea dispoziţiilor privind alegerea membrilor CSM, reglementarea detaliată a procedurii de revocare din funcţia de membru ales al CSM, precum şi reglementarea expresă a faptului că persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul CSM îşi exercită calitatea de membru pentru restul de mandat, până la expirarea termenului de şase ani.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)