CSM amână pentru 9 mai discutarea raportului Inspecţiei Judiciare referitor la Kovesi şi Iacob

Publicat de Andreea Drilea, 21 martie 2018, 11:01

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a acordat miercuri, pentru 9 mai, un nou termen la care urmează să fie discutat raportul întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea de către procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul-şef adjunct, Marius Iacob, a unor abateri disciplinare, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Kovesi a afirmat miercuri, la sosirea la CSM, că va prezenta Secţiei pentru procurori cereri pentru administrare de probe şi solicitări de apărare.

‘Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri pentru administrare de probe, cereri de apărare şi o să vedem rezultatul. O să ne prezentăm probele în apărare, o să ne facem apărările, o să vedem decizia’, a declarat şefa DNA.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri s-a aflat sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la săvârşirea de către Laura Codruţa Kovesi a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99, lit. a), c) şi m) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob obiectul cauzei îl reprezintă abaterea disciplinară prevăzută de art. 99, lit. i) teza întâi din acelaşi act normativ.

Pe 12 ianuarie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiune disciplinară faţă de Kovesi şi Iacob pentru săvârşirea unor abateri, acţiunea fiind înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM, care va decide cu privire la răspunderea celor doi magistraţi.

Potrivit IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului Justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.

‘În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate’, indica Inspecţia Judiciară.

Totodată, susţinea IJ, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.

Acţiunea a vizat şi ‘atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al Parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii, constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv ‘laşi’, ‘bârfitori’, ‘infractori’, făcând cunoscut acestora faptul că ‘există deja un cerc de suspecţi’, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat’.

În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob, IJ arăta că acţiunea faţă de acesta a vizat ‘nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa’, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. f), cu referire la art. 65 alin. 1 şi art. 66 Cod de procedură penală.

(Agerpres/FOTO arhivă observator.tv)