CCR urmează să se pronunţe asupra cererii privind conflictul Guvern-DNA în cazul anchetei Belina

Publicat de Andreea Drilea, 23 noiembrie 2017, 07:45

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să se pronunţe joi asupra cererii preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunţarea pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

‘Nu am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, ci pur şi simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute astăzi în şedinţă. (…) Opinia Curţii Constituţionale o veţi afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînţeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare’, a declarat la acea dată preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curţii se iau după Constituţie, după practica acesteia şi că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti dacă ele le sunt necesare cauzei şi îi pot influenţa.

Referitor la posibilitatea ca decizia dată în cazul OUG 13/2017 să fie considerată un precedent, şeful CCR a precizat: ‘Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are relevanţă exactă. Deci de la caz la caz noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum’.

Curtea Constituţională a României a discutat joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie’, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este ‘o competenţă exclusivă a instanţei de contencios’.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘Vă rugăm să constataţi faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituţională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. (…) Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. (…) Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil’, a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela ‘de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt’.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. ‘În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă’, preciza DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)