#StareaEducației (INTERVIU) Ministrul Daniel David: ”Și eu sunt nemulțumit, dar haideți să vedem cum încercăm să construim pe această nemulțumire. Putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri de austeritate, cu anul școlar viitor sau chiar cu începutul de an.”
Publicat de Andreea Drilea, 11 septembrie 2025, 14:05 / actualizat: 12 septembrie 2025, 12:40
Noul an școlar a început într-un climat tensionat, marcat de incertitudini și nemulțumiri venite din partea sindicatelor din educație. Dascălii contestă mai multe măsuri din primul pachet de legi fiscal-bugetare în vigoare deja, care prevăd, printre altele, creșterea normei didactice de predare pentru profesori, mai mulți copii în clase și comasarea unor unități de învățământ.
Au fost manifestații în capitală chiar în prima zi de școală, iar sindicatele spun că vor face consultări pentru a decide cum continuă protestele, putând merge chiar și până la greva generală. În paralel, părinții și elevii privesc cu speranță, dar și cu îngrijorare, către un sistem educațional care, în ciuda eforturilor, continuă să se confrunte cu probleme cronice.
În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a discutat cu ministrul Educației, Daniel David, despre cum se pregătește sistemul pentru provocările noului an școlar și ce garanții există pentru ca educația să rămână o prioritate reală, nu doar una declarativă.
Andreea Daraban: Iată, sindicatele amenință cu greva generală. O moțiune simplă a fost depusă în Parlament împotriva dumneavoastră, studenții amenință și ei cu ample proteste la început de an universitar. Cum credeți că se pot aplana aceste tensiuni care, pe zi ce trece, par să escaladeze?
Daniel David: Da, să facem precizarea, moțiunea a fost depusă de grupul AUR, ca să fie informația corectă. În primul rând, noi trebuie să înțelegem că țara se află în situație de criză și nu este un cuvânt spus așa ca să fie spus. Dacă evaluările EcoFin, spre exemplu, din 9 iulie erau negative, exista posibilitatea să avem fondurile europene și PNRR-ul suspendate. Dacă S&P-ul (Standard & Poor’s), agențiile de rating, S&P în iulie și Fitch în august, ne-ar fi trimis în junk, puneau la risc salariile, bursele, dar și pensiile, ajutoarele sociale în toate domeniile, nu doar în zona educației. În acest context, evident că și educația este afectată, iar eu ca ministru am rolul principal, să mă asigur că oamenii au salariile și bursele asigurate până la sfârșitul anului. Așa că toate măsurile pe care le-ați văzut sau pe care le vedeți în pachetul 1 nu sunt măsuri de reformă în educație. Eu am preluat al doilea mandat ca un ministru al reformei pentru programul QX, pe care l-am anunțat și a fost mult mediatizat și în spațiul public. Problema este că atunci când te confrunți cu această criză, mi-am dat seama că m-am transformat dintr-un ministru al reformei, într-un ministru al austerității, într-un ministru al crizei. Situație pe care am acceptat-o, n-am fugit, n-am fugit ca, hai să spunem, alții, care poate ar fi fost în locul meu. Pentru că era cel mai ușor pentru mine să plec, eu nevizând o carieră de ministru, nefiind om politic, era cel mai simplu să spun, domnule, sigur, m-a susținut ca ministru pentru normalitate și reformă, țara e cu probleme, educația are probleme, acum eu plec, că nu vreau să îmi sacrific imaginea și să supăr oamenii. Am rămas pentru că mi-am dat seama că măsurile vor fi complicate, dar ele au un obiectiv foarte important, salariile și bursele noastre în acest an și prin această măsură contribuim și la stabilitatea țării. În acest context trebuie văzute nemulțumirile oamenilor, absolut justificate, dar cu toate nemulțumirile ați văzut că prima zi de școală a început, spun eu bine, copiii au fost primiți în toate școlile în care au mers. Este drept că n-am avut festivități peste tot, dar în majoritatea unităților școlare au fost festivități. Poate că într-o situație de criză nici nu trebuie să mizezi foarte mult pe festivități și pe alte lucruri, dar au fost, iar sindicatele și-au făcut vocea ascultată și prin protestul pe care l-au organizat la București. Întrebarea este ce facem cu aceste nemulțumiri. Putem să încercăm să ne contrăm unii cu ceilalți, minister cu sindicate, părinți cu profesori, nu știu, ceea ce după mine ar fi o greșeală, fiindcă nimeni nu a dorit aceste măsuri, nimeni nu le-a căutat. Ele, până la urmă, au avut, repet, funcția de a nu da oameni afară din sistem, de a nu tăia salarii, de a ne salva salarii și burse până la sfârșitul anului. Și eu sunt nemulțumit, dar haideți să vedem cum încercăm să construim pe această nemulțumire. Avem un buget de gândit și de organizat pe anul viitor. Hai să vedem când începem și reformele care au fost anunțate în raportul QX și care au fost, în general, bine recepționate și să vedem ce putem atenua din aceste măsuri de criză anul viitor, pentru că educația a fost prima în pachetul 1, nu fiindcă cineva avea o problemă cu educația sau cineva a spus,”dom’le, hai să ne legăm în primul rând de educație”. Dacă nu eram în pachetul 1, noi nu puteam să aplicăm aceste măsuri din septembrie și aveam acele probleme pe care le-am descris înainte. Dar, fiind prima care a intrat în această logică de criză fiscal-bugetară, trebuie să fie și prima care are beneficiile pe măsură ce ne stabilizăm fiscal-bugetar. Cam aceasta este situația în sinteză, ca să spun așa. Sunt și eu îngrijorat, dar am și mulțumirea că, repet, cu toate criticile din în această perioadă, totuși am reușit să asigur salarii și burse până la sfârșitul anului și perspectiva de dezvoltare, începând de anul viitor, inclusiv de reformele de care avem atâta nevoie în acest sistem, care trebuie să recunoaștem cu toții, în acest moment, nu funcționează bine sau nu funcționează așa cum ne-am dorit să funcționeze.
„Măsurile nu taie bani din educație, ci doar nu mai acordă suplimentările de două miliarde de lei, salvând aproximativ 400 de milioane în acest an.”
Andreea Daraban: Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea 141 este marginal pentru bugetul României, doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, se arată analiza a Romanian Economic Monitor, proiect al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Așadar, apare această întrebare….
Daniel David: Dați-mi voie să vă spun, asta este o interpretare greșită, pe care am văzut-o în spațiul public, este rostogolită de diverse partide politice din opoziție, de diverși oameni, care nu înțeleg ce înseamnă aceste date, totuși sunt colegii mei de la UBB, eu știu bine despre ce se vorbește acolo.
Andreea Daraban: Așadar, nu sunt reale aceste date, spuneți dumneavoastră?
Daniel David: Nu, datele sunt reale, trebuie însă să le interpretăm corect. Noi trebuie să înțelegem următorul lucru. Noi avem un buget în acest an pentru educație. Acest buget nu acoperea până la sfârșitul anului salariile, bursele noastre și toate cheltuielile. Pentru că educația, în fiecare an, a trecut sau trecea prin procesul de rectificare, în care în vară, în toamnă, veneai cu suplimentările de care avea nevoie sistemul. Ce spune această analiză, alături de mai vechea analiză a Consiliului Fiscal, este că din bugetul insuficient pe care l-am primit, ca urmare a acestor măsuri, salvăm aproximativ 400 de milioane în acest an și 800 de milioane ar fi pe un an întreg. Numai că este vorba de ce salvezi din bugetul insuficient pe care l-ai avut. Educația ar fi avut nevoie la rectificare de încă 2 miliarde. Deci altfel spus, făcând aceste măsuri, noi practic nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane, în total 2 miliarde 400. Este o sumă mare. Gândiți-vă, când noi am început să întoarcem țara pe dos și să luăm aceste măsuri, pornind de la un deficit de 30 de miliarde, sigur că acum e mai mare, dar de la 30 de miliarde am pornit. Deci aproape 10% este suma pe care noi am reușit să o salvăm, ca urmare a acestor măsuri. Dincolo de toate discuțiile, repet, adesea, poate unele sunt cu bună credință, nu spun, dar nu se pricep să interpreteze datele. Altele, însă, cred că sunt cu rea credință, fiindcă de atâtea ori am spus aceste lucruri, că nu se reduce efectul la 400 de milioane, ci la 2 miliarde 400 de milioane în acest an, ceea ce este o sumă importantă. Și iarăși, fiindcă mi-ați dat această oportunitate, vreau să punctez următorul lucru. Educației nu îi se taie ceva. Nu se taie nimic, doar că nu mai primim cele 2 miliarde la rectificare. Asta este marea problemă. Și trebuia să ne descurcăm fără cele 2 miliarde. De aceea au apărut măsurile de criză fiscal-bugetară.
Andreea Daraban: Sigur că toată lumea se întreabă cum se justifică aceste reduceri într-un domeniu deja subfinanțat. Se tot spunea că vom oferi mai multă finanțare educației pentru a avea un act didactic de calitate.
Daniel David: Eu sunt foarte dezamăgit. Am văzut oameni care, cum să spun, au oarecare poziție publică, au o anumită zonă de expertiză. Oamenii ăștia refuză premisa de bază. Premisa este că noi, dacă nu primim cele două miliarde, noi nu putem avea salarii și burse. Spun încă o dată, educației nu îi se taie nimic, doar că nu i se mai dă.Eeu am încercat să discut, sigur, cu mai multe lume, să vedem ce soluții găsim. Aproape toți, să știți, refuzau premisa. Veneau și îmi propuneau tot felul de soluții, unele deștepte, unele bune, cu care și eu sunt de acord, sau eram de acord, sau pot să fiu de acord, dar nu în contextul generat de această premisă de criză fiscal-bugetară. Aproape nimeni nu mi-a sugerat alte soluții, decât cele pe care le vedeți, în contextul în care noi trebuia să luăm niște măsuri prin care să nu mai cerem și să ne descurcăm fără cele două miliarde. Asta este marea problemă cu discuțiile în spațiu public. Prea mulți vor să se cațere pe suferința, ca să spun așa, sau disconfortul sau nemulțumirile create în educație și în celelalte domenii, că le vedeți deja și în celelalte domenii, pentru imaginea personală. Adică dacă în situații de normalitate, noi n-am putut avea 15% din bugetul general consolidat sau 6% din PIB, în perioade de normalitate, noi n-am putut redimensiona clasele așa cum am fi vrut în situație de criză, e rațional să vii cu astfel de sugestii, când știi că măsura trebuie să vizeze salvarea posturilor, să nu dăm oameni afară, să nu tăiem salarii, să avem burse și să avem salarii până la sfârșitul anului?
„ Toate măsurile sunt temporare, sigur, unele pe o perioadă mai lungă, altele pe o perioadă mai scurtă. Dar putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri, cu anul școlar viitor sau de ce nu, chiar cu începutul de an sau cu prima parte a anului viitor.”
Andreea Daraban: Există intenția de a reveni asupra acestor măsuri în bugetul pentru 2026? Aveți un calendar clar?
Daniel David: Intenția mea există. Să știți că după discuția de la Cotroceni cu sindicatele, înțeleg că și sindicatele își fac propria analiză pentru a vedea ce impact există, ce măsuri s-ar putea atenua anul viitor și președinția mi-a cerut și mie același lucru. Toate măsurile pe care le-ați văzut sau care au apărut în spațiul public sunt măsuri temporare, sigur, unele pe o perioadă mai lungă, altele pe o perioadă mai scurtă. Dar putem începe să regândim și să ameliorăm unele din aceste măsuri, cu anul școlar viitor sau de ce nu, chiar cu începutul de an sau cu prima parte a anului viitor, dar pentru asta trebuie să facem aceste analize. Eu am invitat și o să invit pentru această analiză și sindicatele, elevii, studenții, profesorii. Dacă vor dori să participe, să facem împreună aceste proiecții și să gândim aceste măsuri, m-aș bucura. Altfel, ministerul oricum trebuie să le facă, pentru că le aveam în intenție, indiferent că îmi cerea sau nu președinția. Acum, cu atât mai mult, trebuie să le fac pentru că ne cere și președinția. Sigur, întâi le voi discuta cu premierul și la nivel de guvern și după aceea le voi prezenta și președintelui.
Andreea Daraban: Cam când credeți că vor începe aceste discuții?
Daniel David: Eu deja am început să invit. Noi trebuie să ne apucăm de lucru, fiindcă termenul e destul de scurt. O lună, două, trebuie să avem această viziune. De asemenea, premierul, probabil, va începe discuțiile, în curând, despre bugetul pe anul 2026, așa că toate lucrurile se întâmplă, ca să spun așa.
„Noile programe pentru liceu ar urma să fie finalizate până la sfârșitul acestui an, iar manualele și formarea profesorilor vor fi pregătite pentru anul școlar 2026.”
Andreea Daraban: Ați anunțat la începutul lunii septembrie că s-au constituit echipe de lucru pentru noile programe școlare pentru liceu, iar lucrările au și început, după ce noile planuri cadru au fost aprobate. Când ar urma să fie finalizate aceste programe pentru liceu?
Daniel David: Cele mai multe, mai ales cele legate de trunchiul comun, ar trebui să fie finalizate spre sfârșitul acestui an. După aceea să putem intra în logica manualelor și formării profesorilor pentru a putea preda aceste noi conținuturi, fiindcă sper și vedeți dincolo de criză, încerc să mai rămân pe alocuri și ministrul al reformei. Cred că este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani, din educație, reforma curriculumului la nivel de liceu. Fiecare echipă de lucru are oameni din preuniversitar, universitar, din zona Academiei și a institutelor de cercetare, astfel încât conținuturile să se lege între ele. De asemenea, fiecare echipă a primit două, trei modele de programe din țări la care noi ne raportăm educațional, astfel încât să învățăm și noi că uneori ”less is more”, adică uneori e mai bine să ai mai puțin conținut, dar mai relevant sau distribuit mai bine între liceu și universitate. Și sper că această reformă, această regândire a curriculumului să aibă un efect și asupra analfabetismului functional, în sensul că, să asistăm și la o reducere a acestuia, mai ales că am cerut fiecărei echipe să gândească programele în așa fel încât 25% din timpul alocat fiecărei discipline să nu mai fie legat obligatoriu de lecție, ci în 25% din timp să faci altceva. După ce ai predat, să te ocupi de consolidarea și fixarea competențelor pe care le-ai format. Doi: să corectezi competențele pe care ai intenționat să le formezi, dar vezi că copiii nu le au. Trei: să utilizezi aceste competențe în viața de zi cu zi, fiindcă noi aici suntem foarte deficitari, ca să spun așa, adică formăm competențe, dar de multe ori nu știm să le aplicăm în viață de zi cu zi, vedeți și performanța la testele PISA. Și patru: competențele, odată consolidate și fixate, să poată să fie dezvoltate și pentru performanță. Și dacă reușim să facem acest lucru, deci un curriculum în care ai o programă mai aerisită, cu conținuturi relevante, care să aibă 25% din timp alocat acestor activități pe care vi le-am descris, eu cred că este un pas mare înainte pentru a reduce analfabetismul funcțional și a ne asigura că avem copiii care ies din liceu cu un nivel adecvat de competențe.
Andreea Daraban: Vor fi cunoscute, publicate, draft-urile acestor programe școlare pentru consultare publică înainte de versiunea finală?
Daniel David: Vor fi, dar vă dați seama că nu începi să faci o dezbatere publică pe conținutul programelor.
Andreea Daraban: Mă gândesc că o dezbatere cu profesorii poate ar fi utilă, cei care predau.
Daniel David: Probabil că o vom face, dar nu o dezbatere… Totuși sunt echipe de lucru, experți care au fost selectați, sigur că o să le facem, o să le prezentăm public, dar nu le vom construi prin demersuri publice de jos în sus. Totuși un astfel de demers este un demers care trebuie să se bazeze pe experți, este top-down, de sus în jos, dar sigur îl validez și îl discut în diverse grupuri și cu alți profesori care nu sunt în grupul celor care propun programele. Va fi acest demers, dar repet, totuși linia principală va fi top-down.
Andreea Daraban: Manualele noi, conforme cu noile programe, vor putea fi gata la timp, să fie disponibile în septembrie 2026, pentru prima generație care ar urma să beneficieze de aceste schimbări?
Daniel David: Da, pentru clasa a IX-a. Acesta este planul nostru. Clasa a IX-a, în 2026, să înceapă cu un curriculum nou, adică alt plan cadru, alte conținuturi, programe, manuale și profesori pregătiți, antrenați și pentru metode mai moderne, inclusiv pentru a preda cu tehnologie avansată, inclusiv aceste noi conținuturi.
Andreea Daraban: Mă gândesc că vor urma și schimbări în evaluarea elevilor la final de liceu. Ce modificări majore sunt preconizate pentru bacalaureatul din 2030 în contextul noii structuri curriculare? Discutați deja despre asta?
Daniel David: Nu trebuie să discuți fiindcă lucrurile sunt prinse în lege. Avem o lege, bacalaureatul este descris acolo, deocamdată nu au fost presiuni, sugestii, propuneri să fie modificat. Adaptăm planurile cadrul, conținuturile pentru acel bacalaureat.
Andreea Daraban: Spuneați în luna iunie că trebuie să avem standarde de evaluare și de notare, iar pentru învățământul liceal ar trebui elaborate odată cu programele școlare.
Daniel David: Da, vor fi și ele propuse la sfârșit de an, odată cu programele.
Andreea Daraban: Vor conține aceste standarde exemple de itemi, descrieri ale performanțelor elevilor sau doar principii generale?
Daniel David: Nu, nu, vor fi ca un manual de lucru.
Andreea Daraban: Și profesorii vor fi pregătiți, vor fi informați?
Daniel David: Vor fi pregătiți, corect, pentru a le utiliza, fiindcă asta este o problemă în cazul nostrum: standardele de evaluare, standardele de notare nu există sau nu sunt înțelese. Astfel încât de multe ori, nu știu, o notă de 8 la Iași, nu este tot una cu un opt într-o școală din Cluj. Ca să nu mai vorbesc că și la Iași, o notă de opt poate să fie foarte diferită de o notă de opt, la aceeași materie, într-o școală diferită. Și atunci avem, vedeți mereu, aceste probleme să folosim portofoliul educațional al copiilor. Notele, nu știu, la nivel de gimnaziu sau notele pe parcursul mai multor ani nu le putem compara, neavând foarte riguros definite aceste standarde.
Andreea Daraban: După finalizarea acestora, cum intenționați să le implementați? Vor fi pilotate?
Daniel David: Nu, vor fi prezentate, vom face training și vor fi aplicate.
Andreea Daraban: Și credeți că va fi timpul necesar ca să intre din septembrie anul viitor?
Daniel David: Totuși lucrăm cu profesori, profesori care dau deja note, care fac evaluări, doar că trebuie să le dăm un ghid, astfel încât să standardizăm oarecum acest proces pe care ei îl fac deja și îl fac de ani de zile, ca să putem să avem un grad mai mare de standardizare între modalitățile în care colegii noștri lucrează. Dar dacă tot m-ați întrebat de evaluare, o altă schimbare importantă care va veni, mai ales pentru testările, pentru evaluările standardizate din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, vor începe să aibă și itemi care se referă la ceea ce vă spunem înainte, nu doar la testarea competențelor, ci și la testarea utilizării competențelor din viața cotidiană, astfel încât, deja din clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, copiii să învețe că școala îi ajută să descopere lucruri utile în viața lor și în acest fel îi pregătim și pentru testarea PISA, care va urma în clasa a IX-a.
”Evaluarea de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a va include nu doar testarea competențelor, ci și aplicarea acestora în viața de zi cu zi”
Andreea Daraban: Așadar, va fi schimbată modalitatea aceasta de testare la a II-a, a IV-a, a VI-a, de când?
Daniel David: Deja, metodologia este pusă în dezbatere publică, următoarele testări vor fi în această logică, dar schimbările nu sunt majore, rămâne ce a fost înainte, doar că vom avea și câțiva itemi în logica PISA, adică, utilizarea competențelor în viața de zi cu zi, nu doar testarea prezenței acestor competențe, așa cum au fost ele formate prin programe.
Andreea Daraban: Și se va face și o statistică, rezultatele acestea vor fi corelate cumva?
Daniel David: Așa este, am accentuat acest lucru, în sensul că am pus și în metodologie faptul că dacă tot facem aceste testări, trebuie să beneficieze școala, astfel încât să înțeleagă cum stă prin raportare la alte școli și rezultatele trebuie să ajungă în clasă, la profesori, la copil și la părinte, astfel încât, odată ce ai făcut această testare, să înțeleagă fiecare unde se află, într-un cadru de referință național, și de acolo o să poți după aceea să lucrezi pentru a corecta lucrurile care trebuie corectate sau a le dezvolta și utiliza pe cele care sunt deja formate. Deci, este clar că nu vrem să le lăsăm niște forme fără fond, vrem să le ducem pentru a devini un beneficiu și pentru școală și pentru copil și profesor.
Andreea Daraban: În ceea ce privește clasa VIII-a, evaluarea națională anul acesta rămâne așa, dar de anul școlar umător cum va fi?
Daniel David: Am problematizat în QX acest lucru că trebuie să gândim, să regândim evaluarea națională. Parcă nu este în regulă să-ți propui la gimnaziu formarea a opt competențe cheie și după aceea să testezi două. Parcă nu este în regulă să ai o evaluare punctuală, adică într-o zi de care să depindă după aceea cariera și evoluția copilului la nivel de liceu, dar nu suntem în faza asta. Repet, noi suntem acum în fază de criză fiscal-bugetară. Încerc să duc reformele care știu că sunt larg acceptate și care nu mai generează alte discuții suplimentare. Dacă ne stabilizăm fiscal-bugetar, va trebui să gândim și lucruri care, initial, vor genera dezbateri și unele aprinse, așa cum au fost și planurile cadru, dacă țineți minte, în primul meu mandat. În final, trebuie, însă, să ajungem, sigur, la un model care este asumat de către majoritate. Însă nu se pune problema acum sau pe viitorul apropiat. Trebuie să ieșim din logica de criză ca să putem intra într-o logică de reformă.
Varianta audio a interviului:
FOTO gov.ro
